tag:blogger.com,1999:blog-24018711459186929992024-02-20T05:18:26.473-08:00Biserica din OmAnonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.comBlogger44125tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-36328515441331907672013-05-04T06:04:00.001-07:002013-05-04T06:04:29.260-07:00O Persoană nu o doctrină<br />
<div class="MsoNormal" style="color: #383838; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 17px; padding: 0px 0px 10px; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt; margin: 0px; padding: 0px;">Atât eu cât şi reprezentanţii Bisericii instituţionale Adventiste de ziua a 7 a, avem acelaşi scop şi anume încercăm să avertizăm omenirea asupra pericolele viitoare, care planează asupra sa şi care sunt descrise în cartea Apocalipsa lui Ioan, ultima carte a Bibliei. Diferenţa între noi este de viziune asupra Bibliei şi desigur şi asupra viitorului. Adventiştii cred că numai aceia care ţin sâmbătă, ca şi zi de odihnă, vor fi salvaţi, pe când eu, în baza textelor Bibliei, sunt convins că ţinerea zilei de odihnă, sâmbăta nu este o condiţie a mântuirii. Conform statisticilor, în data de 30 iunie 2011 erau în întreaga lume puţin peste 17 milioane de Adeventişti de ziua a 7 a, la o populaţie de Creştini, pe tot globul, de aproximativ 2,1 miliarde. Proporţia de Azş, în raport cu populaţia de Creştini a globului este foarte mică. A considera că numai membrii Azş au şansa mântuirii şi anume toţi cei care ţin sâmbăta, ca şi zi de odihnă şi că toţi ceilalţi Creştini, imensa lor majoritate, nu au nici o şansă, mi se pare o aberaţie. Aceasta cu atât mai mult cu cât nu toţi membrii Azş vor îndeplinii probabil toate standardele lui Dumnezeu şi nu toţi vor fi mântuiţi. Ţinerea sâmbetei nu este o garanţie a salvării, aşa cum nu a fost nici pentru Evrei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="color: #383838; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 17px; padding: 0px 0px 10px; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt; margin: 0px; padding: 0px;">Eu, spre deosebire de Biserica instituţională Azş, consider că toţi Creştinii au şansa mântuirii, indiferent dacă ţin sau nu sâmbăta, ca şi zi de odihnă, în cu totul alte condiţii de cât susţine Azş. Sunt de acord cu ei că va veni o vreme în care toţi adevăraţii slujitori ai lui Dumnezeu, adică toţi Creştinii practicanţi autentici vor fi persecutaţi deoarece vor fi obligaţi să se închine „fiarei” şi dacă vor refuza, vor suporta consecinţele. Toţi cei care vor refuza vor fi aspru pedepsiţi pentru o anumită perioadă de timp şi mulţi vor muri. Se va repeta istoria şi va veni din nou o perioadă de persecuţie, asemănătore cu cele care au avut loc în Imperiul Roman, dar de data aceasta persecuţiile vor fi conduse de „fiară,” adică de sistemul autoritar al instituţiilor bisericeşti, devenite „fiară.”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="color: #383838; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 17px; padding: 0px 0px 10px; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt; margin: 0px; padding: 0px;">De această dat nu vor mai fi păgânii cei care îi vor persecuta pe Creştini, ci alte persoane, care vor purta şi ele numele de Creştin, dar vor fi conduse de autoritatea impusă a sistemului religios, de către conducerile Bisericilor instituţionale. „Fiara” nu va fi o putere din afara sistemului religios, care să se impună asupra acestuia, aşa cum cred unii, în mod eronat, căci orice putere politică este strâns legată şi îmbinată cu autoritatea religioasă. „Fiara” nu va fi doar o singură confesiune creştină, aşa cum le place unora să creadă, adică Biserica instituţională Romano Catolică, căci nici o singură Biserică instituţională nu se poate impune asupra celorlalte instituţii bisericeşti. Nu se vor mai relua războaiele religioase, din Evul Mediu, dintre Romano Catolici şi Protestanţi. „Fiara” este orice religie obligatorie şi impusă asupra oamenilor, orice doctrină care forţează conştiinţele celor credincioşi. „Semnul fiarei 666” este apartenenţa obligatorie la o instituţie bisericească şi supunerea regulilor ei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="color: #383838; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 17px; padding: 0px 0px 10px; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt; margin: 0px; padding: 0px;">Atunci când conducătorul, pe care N.T. îl numeşte „anticrist,” o personalitate politică importantă, va folosi religia ca pe un mijloc de manipulare a maselor, impunerea regulilor religioase, în scopurile stabilite de acesta va fi semnul fiarei 666. Apartenenţa forţată la o confesiune sau alta, închinarea adusă în locuri unde se celebrează personalităţi politice în viaţă şi nu doar Persoana lui Isus, tendinţa de a îi determina pe oameni să asculte de impulsuri contrare conştiinţelor lor, de vocea lui Isus din interiorul lor, îndemnul de a se supune puterilor politice de atunci, toate acestea reprezintă manifestări ale semnului „fiarei.” La aceasta se poate adăuga posibilitatea implantării unui cip sub pielea mâinii fiecărui om, care să poată determina dacă acesta este sau nu membru la o instituţie bisericească. Este posibil ca cel care nu mai este membru, adică care a fost „excomunicat” sau îndepărtat, în orice mod, să nu fie lăsat să participe la viaţa obişnuită din societate. Semnul va fi şi pe frunte, adică va fi legat de ceea ce oamenii gândesc, de concepţiile lor asupra lui Dumnezeu, de adeziunea la un sistem sau altul de învăţături, la anumite dogme sau doctrine. Numai cei care vor fi fideli unei Persoane, nu unei instituţii bisericeşti, dogme sau doctrine, vor fi salvaţi. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="color: #383838; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 17px; padding: 0px 0px 10px; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt; margin: 0px; padding: 0px;">Ţinerea duminicii, în mod obligatoriu, poate fi o expresie exterioară a semnului „fiarei.” Semnul „fiarei” este numărul numelui unui om, care va dobândi o putere mai mare decât oricine altcineva în istorie. Nu va fi desigur un om izolat, căci nici un singur om nu poate deţine o astfel de putere, ci va fi un întreg ansamblu de instituţii politico-religioase. Acestea nu sunt profeţiile mele, ci concluziile pe care le permite interpretarea textelor Bibliei. Este limpede că mistificarea problemei autorităţii şi afirmaţia că toate stăpânirile sunt de la Dumnezeu, cu toate că Isus a spus că stăpânitorul lumii acesteia este satan, reprezintă un început al acţiunii „tainei fărădelegii,” despre care Pavel a spus că începuse să lucreze încă din vremea sa. Punctul culminant al acestei „taine a fărădelegii” va fi atins atunci când stăpânitorul lumii acesteia va reuşi să subjuge cu totul sistemul instituţiilor bisericeşti. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="color: #383838; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 17px; padding: 0px 0px 10px; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt; margin: 0px; padding: 0px;">La fel ca Azş şi eu îi avertizez pe cei credincioşi, dar spre deosebire de ei, eu nu doresc să îi văd pe toţi Creştinii ţinând sâmbăta, ca şi zi de odihnă şi ştiu că acest lucru este imposibil şi nu este cerut de Biblie. Eu însă doresc să realizez mai multe obiective. În primul rând, doresc să avertizez lumea asupra naturii instituţiilor bisericeşti, nu atât asupra oamenilor, ci asupra sistemului de autoritate impusă. Oamenii sunt responsabili numai atunci când înţeleg exact ce se întâmplă, dar mulţi acţionează din reflex, în baza tradiţiilor pe care le-au învăţat şi nu cu rea voinţă. În al doilea, rând doresc să pregătesc pe Creştini să stea „pe picioarele lor” în credinţă, adică să fie bine întemeiaţi în Persoana lui Isus, care este Mântuitorul nostru şi nu doar pe doctrinele Bisericilor instituţionale. În felul acesta ei vor fi mai greu de manipulat şi mult mai greu de minţit, fiind mai puţin sensibili la demagogia şi propaganda instituţiilor bisericeşti. Întregul sistem instituţional este bazat pe o interpretare greşită a unor epistole atribuite apostolului Pavel şi are ca obiectiv instaurarea dominaţiei instituţionale, începând cu relaţiile dintre bărbaţi şi femei, în cadrul instituţiilor bisericeşti şi terminând cu atitudinea faţă de cele mai noi cuceriri ale ştiinţelor moderne.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="color: #383838; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 17px; padding: 0px 0px 10px; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt; margin: 0px; padding: 0px;">În al treilea, rând eu încerc să conştientizez pe Creştini în legătură cu condiţiile reale ale mântuirii, care sunt altele decât cele prezentate de către Bisericile instituţionale. Acestea sunt: a fi cunoscut de Dumnezeu, încă înainte de întemeierea lumii, o chemare personală din partea lui Dumnezeu, bazată pe o dovadă de putere, naşterea din nou, care nu se reduce doar la botezul în apă, o relaţie personală cu Isus, bazată pe o experienţă personală cu El, ţinerea poruncilor, care înseamnă în esenţă să iubim ca şi Isus şi mărturia Lui, care este Duhul prorociei, adică prezenţa şi manifestarea Duhului Sfânt în noi. În al patrulea rând, încerc să înarmez pe Creştini cu toate argumentele biblice şi teologice necesare, pentru ca ei să reziste în faţa „fiarei” şi în lupta cu ea. Sistemul autoritar instituţional bisericesc nu are temeiuri în învăţătura lui Isus.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="color: #383838; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 17px; padding: 0px 0px 10px; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 11pt; margin: 0px; padding: 0px;"><a href="http://www.youtube.com/watch?v=bpQxLZHWoso" style="color: #ec5d3b; margin: 0px; padding: 0px; text-decoration: none;"><span style="color: blue; margin: 0px; padding: 0px;">http://www.youtube.com/watch?v=bpQxLZHWoso</span></a></span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-88070598315782164812013-05-04T06:02:00.001-07:002013-05-04T06:02:35.294-07:00În Împărăţia lui Dumnezeu nu se va ţine o zi de odihnă<br />
<div align="justify" class="MsoNormal" style="color: #383838; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 17px; padding: 0px 0px 10px;">
<span lang="RO" style="margin: 0px; padding: 0px;"><span style="color: black; font-size: 11pt; margin: 0px; padding: 0px;">În legătură cu ţinerea sabatului zilei a şaptea eu cred că aceasta nu are cum să fie o Lege veşnică, deoarece în Împărăţia lui Dumnezeu, această Lege îşi pierde orice sens, atâta vreme cât acolo nu se va munci, ci va fi doar odihnă veşnică. Acolo cei mântuiţi nu vor munci şase zile pentru ca să se odihnească în ziua a şaptea. Pentru Evrei această Lege îşi avea un sens, căci le dădea prilejul să se gândească la Dumnezeu, cel puţin o dată pe săptămână. Este ceva asemănător cu practicarea Creştinismului, de către cei mai mulţi, în zilele noastre. Ei îşi aduc aminte de Dumnezeu mai ales duminica, în rest îşi văd de vieţile lor. Este iraţional să afirmăm că în veşnicie se va ţine sabatul zilei a şaptea, atâta vreme cât veşnicia este un continuu sabat, adică o continuă odihnă spirituală. Sabatul nu înseamnă, în primul rând, odihnă fizică, ci înseamnă odihnă spirituală. Interdicţia de a mai face lucrări fizice nu are nici un sens dacă aceasta nu duce la odihnă spirituală. Poţi să ţi ca zi de odihnă sâmbăta sau duminica şi totuşi să nu ai odihnă spirituală, adică să nu fi „în Cristos,” adică să nu fi născut din nou. Evreii nu au avut această odihnă spirituală, deoarece aceasta se găseşte doar în contactul personal cu Isus. Cum spune Pavel, Iosua nu a putut da adevărata odihnă. (Evrei 4; 8) Prin urmare, odihna din sabatul zilei a şaptea nu era una reală, adică o adevărată odihnă spirituală, pentru Evrei, ci era doar una simbolică, fizică, care prefigura adevărata odihnă, care este în Cristos. În Împărăţia lui Dumnezeu nu se va mai ţine sabatul zilei a şaptea, ci se va ţine sabatul veşnic, în fiecare zi. Prin urmare, atunci când intrăm în odihna veşnică s-a terminat cu ţinerea unei zile şi eu cred că Pavel a clarificat foarte bine acest lucru, în Evrei cap. 3 şi 4.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="color: #383838; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 17px; padding: 0px 0px 10px; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO" style="margin: 0px; padding: 0px;"><span style="color: black; font-size: 11pt; margin: 0px; padding: 0px;">Pe de altă parte, Împărăţia Cerurilor este înăuntru nostru, atunci când îl primim pe Isus în vieţile noastre. Din acest motiv, în epistola către Evrei, Pavel ne spune că intrăm în odihna noastră atunci când Isus locuieşte în noi şi când deci, Împărăţia Cerurilor intră în noi. Dacă locuieşte în noi Împăratul, fără îndoială, locuieşte şi Împărăţia acestui Împărat. Dacă Isus locuieşte în noi, atunci noi intrăm în propriul nostru sabat, care este altul decât sabatul evreiesc. De ce este altul? Sabatul nostru nu mai este delimitat de zile, deoarece în Împărăţia lui Dumnezeu, care este în noi este un sabat veşnic. Noi nu suntem ai lui Isus numai sâmbăta sau duminica şi El nu alege să locuiască în noi numai în aceste zile. Noi nu dăm cinste lui Dumnezeu şi nu ne gândim la El numai sâmbăta şi noi nu cinstim o zi, ci îl cinstim chiar pe Dumnezeu, în fiecare zi. Sabatul V.T. vorbeşte despre o odihnă fizică, care prefigurează odihna spirituală, pe care o avem în N.T., în Isus. Odihna de sabat a Evreilor necesita o anumită zi, deoarece în rest oamenii nu îl aveau pe Dumnezeu în ei, ci Dumnezeu se manifesta în afara lor, în Templu. Sabatul zilei a şaptea şi Templu erau strâns legate, căci în zilele de sabat, Evreii se adunau în Templu. Numai că Templu evreiesc nu mai există, acesta a fost distrus, aşa cum anunţase Isus.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="color: #383838; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 17px; padding: 0px 0px 10px; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO" style="margin: 0px; padding: 0px;"><span style="color: black; font-size: 11pt; margin: 0px; padding: 0px;">În N.T. Templele lui Dumnezeu suntem noi, deoarece trupurile noastre sunt templele Duhului Sfânt. În aceste condiţii, noi nu ne întâlnim cu Dumnezeu o dată pe săptămână, în Templu, ca şi Evreii, adică sâmbăta, ci ne întâlnim în fiecare zi cu El, în noi. Ţinerea unei anumite zile în N.T. nu mai are nici un sens şi cine totuşi ţine o zi pentru Domnul o ţine, dar cine nu pentru Domnul nu o ţine. Fiecare trebuie să fie pe deplin încredinţat în cugetul lui sau al ei. (Romani 14; 5) Fiecare trebuie să ia o decizie personală, cu privire la ţinerea sâmbetei, a duminicii sau la ne ţinerea nici unei zile. Această încredinţare personală este miezul învăţăturii evangheliei. Nu ni se poate impune ce să credem, ci fiecare trebuie să îşi formeze propriile convingeri, în materie de credinţă. Dacă aş fi convins că trebuie să ţin sabatul zilei a şaptea aş face acest lucru, pentru mulţumirea lui Dumnezeu. Eu sunt convins însă că sabatul fiecărui Creştin, născut din nou este prezenţa lui Isus în viaţa sa, deci nu este vorba de timp fizic, ci de timp spiritual. Dacă alţii cred altfel este dreptul lor şi fiecare răspunde direct în faţa lui Dumnezeu, de convingerile sale. În N.T. sunt şi texte care ar părea că susţin ţinerea sabatului ca zi, dar numai la prima vedere şi ele sunt mult mai ne clare decât cele care prezintă sabatul zilei a şaptea ca pe un simbol, sabatul fiind doar umbra lucrurilor viitoare, adică o indicaţie fizică pentru o realitate spirituală, care se împlineşte în Cristos. Fiecare trebuie să pună în balanţă textele biblice care sugerează ţinerea sabatului fizic şi pe cele care sugerează că nu trebuie ţinută nici o zi, dar trebuie intrat în odihna spirituală, care este Cristos şi fiecare trebuie să ia o decizie personală, în acest sens.</span><span style="color: black; font-size: x-small; margin: 0px; padding: 0px;"> </span></span></div>
<span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: x-small; margin: 0px; padding: 0px;"><span lang="RO" style="font-family: 'Times New Roman'; margin: 0px; padding: 0px;">Vă invit să vizitaţi site-ul </span></span><span style="background-color: white; color: #383838; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px;"></span><span lang="RO" style="color: #383838; font-family: Arial; font-size: 11pt; margin: 0px; padding: 0px;"><i style="margin: 0px; padding: 0px;"><a href="http://www.bisericaspiritualaunica.com/" style="color: blue; margin: 0px; padding: 0px; text-decoration: none;">www.bisericaspiritualaunica.com</a></i></span>Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-35716413783612863212013-05-04T06:00:00.001-07:002013-05-04T06:00:14.383-07:00Despre Sabat şi semnificaţia sa<br />
<div class="MsoNormal" style="color: #383838; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 17px; padding: 0px 0px 10px; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt; margin: 0px; padding: 0px;">Adventiştii de ziua a 7 a susţin că este necesar să ţinem o zi de odihnă şi aceasta trebuie să fie sâmbăta, în caz contrar nu putem să fim mântuiţi. Aşa au fost învăţaţi de Elen G. White şi aşa, cred ei că trebuie să fie. Trebuie să precizăm încă de la început că problema se pune de a şti dacă trebuie să ţinem o zi de odihnă sau nu, în sistemul N.T. şi dacă răspunsul este afirmativ, care este aceea zi de odihnă, este ea sâmbăta, sau este duminica? Adventiştii susţin că închinarea la Dumnezeu sâmbăta este esenţială şi că ea înseamnă o recunoaştere a autorităţii lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, ei susţin că dacă te închini în toate zilele săptămâni, lui Dumnezeu, nu este de ajuns şi că trebuie să te închini sâmbăta Lui, în mod special şi să arăţi acest lucru prin aceea că nu practici nici un fel de muncă, aşa cum făceau şi Evreii. Adică închinarea la Dumnezeu are mai multă valoare sâmbăta, decât în cursul săptămânii şi că numai dacă nu lucrezi sâmbăta, îl onorezi pe Dumnezeu.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="color: #383838; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 17px; padding: 0px 0px 10px; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt; margin: 0px; padding: 0px;">Cele de mai sus sunt o doctrină greşită, din următoarele motive:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="color: #383838; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 17px; padding: 0px 0px 10px; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt; margin: 0px; padding: 0px;">Isus ne-a învăţat că nu există nici un loc anume sau un timp anume, în care trebuie să ne închinăm, ci cei credincioşi trebuie să se închine, în Duh şi adevăr. (Ioan 4; 23) Ei nu trebuie să se închine pe Muntele Sionului sau în zilele de sâmbătă, deoarece un loc anume şi un timp anume erau necesare numai atunci când Isus nu locuia în cei credincioşi. Astfel, deoarece Isus nu locuia în fiecare membru al poporului evreu era necesar un anumit loc de întâlnire, adică Templul, în care să se producă întâlnirea dintre om şi Dumnezeu. În N.T un astfel de loc de întâlnire şi un astfel de timp pentru întâlnire nu mai sunt necesare deoarece locul de întâlnire este Templul uman şi timpul de întâlnire este tot timpul. (1 Corinteni 6; 19) Nu numai sâmbăta, dar în fiecare zi a săptămânii, credincioşii se închină lui Dumnezeu, în Duh şi adevăr. Ce nevoie avem să ţinem o zi de odihnă dacă Isus locuieşte în noi şi, pentru noi, fiecare zi, este o zi de sărbătoare, o zi de odihnă spirituală. Cu ce se deosebeşte sâmbăta de celelalte zile, atunci când de exemplu lunea, la fel ca şi sâmbăta, Isus locuieşte în noi şi noi suntem în contact direct cu El?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="color: #383838; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 17px; padding: 0px 0px 10px; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt; margin: 0px; padding: 0px;">Dacă ar trebui să ţinem o zi de odihnă aceasta ar fi, fără îndoială sâmbăta şi nu duminica, deoarece Dumnezeu a binecuvântat ziua de sâmbătă şi nu pe cea de duminică. Împăratul roman Constantin a schimbat, în mod arbitrar, ziua de odihnă din sâmbătă în duminică, fără un temei biblic şi acest lucru este o probă de abuz săvârşit de instituţia bisericească, în formare. Ţinerea forţată a duminicii, impunerea ei este un semn al ‚fiarei,’ deoarece, în acest fel, credincioşii sunt obligaţi să facă altceva, decât le dictează conştiinţele, adică fie să nu ţină nici o zi de odihnă, fie să ţină sâmbăta. Eu sunt convins că nu trebuie să ţinem nici sâmbăta şi nici duminica şi că toate zilele sunt la fel, deoarece în toate zilele avem posibilitatea să fim cu Isus, în egală măsură şi că El este odihna noastră adevărată şi nu doar prefigurată prin simbolul sabatului evreiesc. (Evrei 4; 4-10)</span></div>
<div class="MsoNormal" style="color: #383838; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 17px; padding: 0px 0px 10px; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt; margin: 0px; padding: 0px;">Cine însă ţine duminica, în numele lui Isus, pentru că aşa a fost învăţat, de către Bisericile instituţionale că trebuie să facă nu se închină ‚fiarei,’ pentru că el sau ea se închină, în convingerea lui sau a ei, lui Dumnezeu şi nimeni nu îl poate sau nu o poate judeca pentru aceasta. Totuşi va venii o vreme când duminica ar putea fi transformată într-un semn al ‚fiarei,’ dacă aceasta va fi impusă ca zi obligatorie de odihnă şi dacă cineva ar sta să pândească, dacă muncim sau nu duminica, acesta ar fi un abuz al autorităţii religioase şi deci un semn al ‚fiarei.’ Eu însă afirm că în acele vremuri ale sfârşitului nu va fi numai impunerea duminicii singura manifestare a semnului ‚fiarei,’ ci vor fi multe alte elemente, prin care Bisericile instituţionale îşi vor impune doctrinele lor, asupra celor credincioşi. Printre aceste abuzuri ar putea fi şi impunerea zilei de duminică, ca o zi de odihnă obligatorie.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="color: #383838; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 17px; padding: 0px 0px 10px; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt; margin: 0px; padding: 0px;">Evreii l-au răstignit pe Isus şi pentru că ei considerau că El nu ţinea sabatul cu toate că El făcea numai lucruri bune, în zilele de sabat. De fapt, Isus nu deosebea sabatul de celelalte zile şi tot cea ce făcea în celelalte zile, făcea şi în zilele de sabat, adică numai bine. Isus vindeca pe bolnavi şi predica evanghelia în toate zilele, lunea, marţea, miercurea, sâmbăta, ş.a.m.d. Dacă ar fi vrut Isus ar fi putut să vindece pe bolnavi în toate zilele în afară de sâmbătă şi astfel să nu calce sabatul. El a călcat însă sabatul, în mod deliberat, pentru a demonstra că cine este „în El” nu mai are nevoie să ţină literal sabatul, deoarece El este Domn şi al sabatului. Cine îl iubeşte pe Dumnezeu cu toată inima, cu tot sufletul şi cu tot cugetul şi iubeşte pe aproapele său, ca pe sine însuşi, prin aceasta ţine, în mod implicit şi sabatul. Nu este vorba despre a nu face nimic în zi de sabat, adică de a nu face nici un efort sau muncă, ci este o poruncă activă, aceea de a ţine sabatul. Cu alte cuvinte, nu este de ajuns să te abţii de la a desfăşura anumite activităţi, ca să ţi cu adevărat sabatul, trebuie să faci ceea ce a spus Isus, adică să iubeşti şi să faci bine, celor din jur şi acesta este adevăratul sabat. Lucrul acesta însă nu trebuie să îl facem numai sâmbăta, ci în fiecare zi a săptămânii şi a vieţii noastre. Sabatul N.T. este în fiecare zi a săptămânii şi în fiecare zi suntem chemaţi să facem bine celor din jurul nostru şi acelaşi lucru îl făcea şi Isus, fără să ţină cont de zilele săptămânii. Isus a transformat sabatul dintr-o poruncă pasivă, de a nu face, într-o poruncă activă, adică de a exprima dragostea pentru Dumnezeu şi pentru semeni în fiecare zi şi nu numai sâmbătă, prin a face bine oamenilor. Prin uciderea lui Isus şi pentru motivul că nu ţinea sabatul, acest simbol al V.T., înţeles în mod literal, şi-a pierdut orice semnificaţie literală, formală.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="color: #383838; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 17px; padding: 0px 0px 10px; text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt; margin: 0px; padding: 0px;">Nu trebuie să ţinem sabatul în ziua de sâmbătă sau duminică, ci trebuie să îl ţinem în fiecare zi, intrând în odihna care este în Isus. Dacă însă vom fi obligaţi să ţinem sabatul duminica, de către o autoritate religioasă, atunci duminica devine semnul „fiarei.” Tot astfel, dacă cineva ne obligă, împotriva convingerilor noastre, să ţinem sabatul în zilele de sâmbătă şi aceasta reprezintă tot un amestec ne dorit în libertatea noastră de conştiinţă şi ţinerea sâmbetei devine tot un semn al „fiarei” şi cei care ne obligă să facem acest lucru devin „fiara.” Prin urmare, semnul „fiarei” este autoritatea impusă asupra conştiinţelor celor credincioşi şi de aceea cei care ne numesc „satanişti,” pentru că nu ţinem sâmbăta, acţionează tot sub semnul „fiarei.”</span></div>
<div align="justify" style="color: #383838; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 17px; padding: 0px 0px 10px; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt; margin: 0px; padding: 0px;"> Dacă o persoană munceşte sâmbăta şi cu banii câştigaţi îi ajută pe cei săraci, Adventiştii de ziua a 7 a o consideră „satanistă.” Dacă o altă persoană are nevoie de bani, în mod urgent şi munceşte şi în zilele de sâmbătă, pentru a îşi plăti datoriile la bănci sau pentru alte motive, Adventiştii de ziua a 7 a vor considera că aceea persoană este un ‚satanist’ sau o ‚satanistă.’ În fine, dacă o persoană are un copil bolnav şi munceşte zi şi noapte să îi plătească factura medicală, muncind deci inclusiv sâmbăta, Adventiştii de ziua a 7 a numesc această persoană ‚satanistă.’ Astfel de învăţături, cum este cea adventistă de ziua a 7 a sunt foarte dăunătoare deoarece îi ţin pe cei credincioşi departe de Dumnezeu şi pun asupra lor un „jug” inutil, care pe Evrei nu i-a ajutat şi chiar i-a condus la răstignirea Fiului lui Dumnezeu. Spiritul evreiesc este bine împământenit în conştiinţele Adventiştilor de ziua a 7 a care îi persecută pe aceia care se mulţumesc doar cu Isus Cristos şi jertfa Lui. Un singur lucru trebuie reţinut din învăţătura adventiştilor de ziua a 7 a şi anume că impunerea oricărei doctrine asupra celor credincioşi, inclusiv ţinerea zilei de sâmbăta, sunt expresia „fiarei” şi a autorităţii acesteia. Numai că Adventiştii de ziua a 7 a nu ne învaţă să ne ferim cu adevărat de „fiară” deoarece ei înşişi sunt organizaţi ca şi o instituţie bisericească. Pe de altă parte, Biserica Spirituală Unică nu este o instituţie bisericească, o nouă denominaţiune creştină, ea este o realitate spirituală care îi cuprinde pe toţi Creştinii născuţi din nou, indiferent în ce denominaţiune creştină se află sau dacă se regăsesc în afara oricărei Biserici instituţionale. Biserica Spirituală Unică suntem noi, fiecare din noi, dacă suntem cunoscuţi de Dumnezeu, încă înainte de întemeierea lumii, dacă suntem într-o relaţie personală cu Isus şi dacă parcurgem procesul naşterii din nou. Noi suntem aceia chemaţi să îi avertizăm pe toţi Creştini asupra pericolelor pe care Bisericile instituţionale le conţin şi le vor desfăşura în curând în faţa celor credincioşi.</span></div>
<div style="color: #383838; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 17px; padding: 0px 0px 10px; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt; margin: 0px; padding: 0px;">Vă invit să vizitaţi websitul</span><span lang="RO" style="font-size: 11pt; margin: 0px; padding: 0px;"> <a href="http://www.bisericaspiritualaunica.com/" style="color: #ec5d3b; margin: 0px; padding: 0px; text-decoration: none;"><span style="color: blue; margin: 0px; padding: 0px;">www.bisericaspiritualaunica.com</span></a></span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-41776199372825917042013-04-30T11:56:00.001-07:002013-04-30T11:56:48.978-07:00Fecioara şi ‚curva’ cea mare<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial;"> <span style="color: black;">Când va reveni pe norii cerului, în glorie şi slavă, împreună cu sfinţii îngeri, Isus va răpi la cer pe toţi cei care sunt ai Lui, un singur popor, indiferent de confesiunea creştină la care aceştia vor fi aparţinând. Isus nu îi va întreba dacă au fost Ortodocşi, Romano sau Greco Catolici, Reformaţi, Protestanţi sau Neo-protestanţi. Cei mai mulţi nici nu vor aparţine de nici o confesiune creştină, deoarece vor asculta de solia îngerului care le va spune, încă înainte de revenirea lui Cristos, să iasă din Babilonul de confesiuni creştine, din multitudinea de instituţii bisericeşti, care vor exista în acele vremuri. Oamenii se împart în denominaţiuni dar Cristos îi împarte pe oameni la dreapta şi la stânga Sa, după cum sunt sau nu ai Lui. (Matei 25; 31-34)</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span style="color: black;"> Toţi cei de la dreapta lui Cristos vor aparţine de grupul fecioarelor înţelepte, care şi-au luat ulei în candelele lor şi l-au aşteptat pe Mire veghind. (Matei 25; 1-13) Uleiul reprezintă mărturia lui Cristos, adică Duhul prorociei. (Apocalipsa lui Ioan 19; 10) Mulţi vor spune atunci: Nu am fost noi membrii ai Bisericii instituţionale Ortodoxe sau ai Bisericii instituţionale Romano sau Greco Catolice, nu am fost noi membrii ai Bisericilor instituţionale Reformate, ai Bisericilor instituţionale Protestante sau ai Bisericilor instituţionale Neo-protestante? Isus le va răspunde: „Adevărat vă spun că nu vă cunosc!” Nu este acelaşi lucru dacă suntem membrii într-o instituţie bisericească şi dacă suntem membrii în adevărata Biserică a lui Dumnezeu, Corpul Său unic, Mireasa Sa.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span style="color: black;"> În Apocalipsa lui Ioan se vorbeşte despre două femei deosebite una de cealaltă. Una este o fecioară curată iar cealaltă este denumită „curva cea mare.” Ambele femei semnifică o relaţie cu Dumnezeu, doar că prima semnifică o relaţie bună, iar cea de a două o relaţie foarte rea. Prima este o realitate spirituală, iar cea de a două este un amalgam de instituţii bisericeşti şi organizaţii religioase. Iată textele: </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="color: black;"><i><span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;">„Să ne bucurăm, să ne veselim şi să-I dăm slavă! Căci a venit nunta Mielului; soţia Lui s-a pregătit şi i s-a dat să se îmbrace cu in subţire, strălucitor şi curat. – (inul subţire sunt faptele neprihănite ale sfinţilor.)</span></i><span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;">” (Apocalipsa lui Ioan 19; 7-8) </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span style="color: black;"> Textul de mai sus se referă la adevărata Biserică a lui Dumnezeu şi aceasta va fi formată numai din sfinţi. Dacă ne mulţumim numai să îi admirăm pe sfinţi şi să ne rugăm lor sau numai să facem coadă la moaştele lor, dar fără să fim noi înşine sfinţi vom face parte din cea de a două categorie, care este descrisă mai jos:</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="color: black;"><i><span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;">„Apoi unul din cei şapte îngeri, care ţineau cele şapte potire, a venit de a vorbit cu mine şi mi-a zis: <<Vino să-ţi arăt judecata curvei celei mari, care şade pe ape mari. Cu ea au curvit împăraţii pământului; şi locuitorii pământului s-au îmbătat de vinul curviei ei!>> ... Femeia aceasta era îmbrăcată cu purpură şi stacojiu; era împodobită cu aur, cu pietre scumpe şi cu mărgăritare. Ţinea în mână un potir de aur, plin de spurcăciuni şi de necurăţiile curviei ei. Pe frunte purta scris un nume, o taină: <<Babilonul cel mare, mama curvelor şi spurcăciunilor pământului>>.”</span></i><span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> (Apocalipsa lui Ioan 17; 1-2; 4-5) </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span style="color: black;"> Acest Babilon este format din multitudinea de Biserici instituţionale prin care se exercită o autoritate spirituală impusă, asupra conştiinţelor umane. Pe de altă parte, Biserica unică a lui Dumnezeu este formată din toţi aceia care au o experienţă spirituală directă cu Dumnezeu şi al căror nume este înscris în cartea vieţii, încă de la întemeierea lumii.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="color: black;"><i><span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;">„Şi Moartea şi Locuinţa morţilor au fost aruncate în iazul de foc. Iazul de foc este moartea a doua. Oricine n-a fost găsit scris în cartea vieţii, a fost aruncat în iazul de foc.”</span></i><span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> (Apocalipsa lui Ioan 20; 14-15) </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span style="color: black;"> Bisericile instituţionale încearcă să sperie oamenii cu un iad şi chinuri veşnice, pentru ca cei credincioşi să nu iasă din comenzile lor. În realitate, cartea Apocalipsa lui Ioan vorbeşte despre moartea a doua, adică adevărata moarte, din care nimeni nu va învia. Este vorba despre un iaz de foc, în care toţi ce ne mântuiţi vor fi aruncaţi şi aceasta este despărţirea definitivă de Dumnezeu. Dacă este moarte, nu este viaţă petrecută pentru veşnicie în iad. Există viaţă veşnică în Rai, împreună cu Dumnezeu şi există moarte veşnică, care survine pentru toţi cei care sunt aruncaţi în iazul de foc. Plata păcatului este moartea şi desigur nu moartea întâi, la care sunt supuşi şi sfinţii, afară de cei care vor fi în viaţă la revenirea lui Isus, ci moartea a doua, de care nu sunt scutiţi toţi aceia care nu au atins gradul de sfinţenie, cerut de Dumnezeu. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="color: black;"><i><span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;">„Fiindcă plata păcatului este moartea: dar darul fără plată a lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Isus Cristos, Domnul nostru.”</span></i><span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> (Romani 6; 23)</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="color: black;"><span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> Isus a spus să nu ne bucurăm că duhurile ne sunt supuse, ci să ne bucurăm că numele noastre sunt scrise în ceruri. (Luca 10; 20) Dumnezeu îi cunoaşte dinainte pe toţi aceia care fac parte din adevărata Sa Biserică şi i-a hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului său, adică asemenea lui Cristos. (Romani 8; 29) De asemenea, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi şi fără prihană înaintea Lui. (Efeseni 1; 4) Prin urmare, scopul şi condiţia mântuirii este sfinţenia, dar nu sfinţenia altora, adică a sfinţilor canonizaţi de către Bisericile instituţionale, ci sfinţenia noastră, a celor care vrem să fim mântuiţi. Numai sfinţii vor vedea şi vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu, adică numai acele persoane care sunt născute din nou. (Ioan 3; 34-35) Aşa ne spune Biblia şi dacă reprezentanţii Bisericilor instituţionale ne spun altceva se cuvine să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni. (Faptele Apostolilor 4; 19) Prin urmare, din adevărata Biserică a lui Dumnezeu fac parte numai sfinţii, care sunt membrii ai tuturor confesiunilor creştine şi care la un moment dat, atunci când îngerul lui Dumnezeu va da semnalul, vor ieşi din ele, pentru a nu se face părtaşi la păcatele lor. (Apocalipsa lui Ioan 18; 4) Cei care aşteaptă ca sfinţii din calendare să îi ia cu ei în Împărăţia lui Dumnezeu se înşeală şi sunt înşelaţi, deoarece sfinţenia nu se atribuie prin apartenenţa la o anumită confesiune creştină sau prin venerarea unui alt sfânt. Sfinţenia este personală, este atributul celui care este mântuit şi nu poate fi înlocuit de sfinţenia altor persoane.</span><span lang="RO" style="color: #404040; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span style="color: black;"> Vă invit să vizitaţi websitul</span></span><span lang="RO" style="color: #404040; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> <a href="http://www.bisericaspiritualaunica.com/" style="color: #3c376f; text-decoration: none; text-underline: single;"><span style="color: blue;">www.bisericaspiritualaunica.com</span></a></span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-46103007748593127352013-04-30T11:52:00.001-07:002013-04-30T11:52:08.403-07:00Argumente şi tradiţie<div style="text-align: justify;">
<span style="color: black;"><span style="font-family: Arial;"> În toată lumea aceasta numai Româncele şi Rusoaicele poartă batic şi stau deoparte în Biserici şi rezultatele se văd, adică mult formalism şi puţină spiritualitate. Oare toată femeile din lume sunt </span> <span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;">"</span><span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;">rătăcite</span><span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;">"</span><span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> şi numai Româncele şi Rusoaicele practică corect Creştinismul? Ce argumente biblice stau la baza comportamentului celorlalte femei creştine, din toată lumea? Există argumente foarte solide pentru care femeile din Vest, nu poartă batic şi predică de la amvon. De ce nu vrem să le cunoaştem? Pe ce bază biblică unele femei nu poartă batic? Pavel spune ca femeile să aibă capul acoperit. "Dimpotrivă, orice femeie, care se roagă sau proroceşte cu capul dezvelit, îşi necinsteşte capul ei, pentru că este ca una care ar fi rasă." (1 Corinteni 5) Este oare necesar ca femeile care nu poartă batic să se simtă vinovate pentru acest lucru? Problema este că, din punct de vedere al Bibliei, argumentul cu inconfortul personal nu este de ajuns, deoarece N.T. ne învaţă să suferim orice inconvenient, pentru credinţa noastră. Dacă Isus a suportat moartea pe cruce, pentru noi, noi nu putem să suferim pentru El nici măcar un batic pe cap, dacă aceasta este cu adevărat necesar pentru practica credinţei noastre? În realitate, aceasta nu este necesar. Există alte argumente şi anume cele biblice, care dau dreptul femeilor să nu poarte batic, altele decât incomfortul personal. De ce nu vrem să le cunoaştem? Acestea sunt de folos. Ne ajută să înţelegem mai bine scrierile N.T. Ar trebui să fim consecvenţi, în tot ceea ce facem, inclusiv sau mai ales în credinţa noastră, care este lucrul cel mai de preţ. Găseşte argumentele pe video</span></span><span lang="RO" style="color: #404040; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span style="color: black;">:</span> <a href="http://www.youtube.com/watch?v=LyPxtNn90bs" style="color: #3c376f; text-decoration: none; text-underline: single;"><span style="color: blue;">http://www.youtube.com/watch?v=LyPxtNn90bs</span></a></span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-31922901890383840172013-04-30T11:49:00.000-07:002013-04-30T11:49:55.762-07:00Inconsecvenţă şi ipocrizie<span style="font-family: Arial;"><em> <span style="color: black;">„Femeile să tacă în adunări, căci lor nu le este îngăduit să ia cuvântul în ele, ci să fie supuse, cum zice şi Legea. Dacă voiesc să capete învăţătură asupra unui lucru, să întrebe pe bărbaţii lor acasă; căci este ruşine pentru o femeie să vorbească în Biserică.”</span></em><span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> (1 Corinteni 14; 34-35) </span></span><br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span style="color: black;"><i><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 11pt;">„Femeii nu-i dau voie să înveţe pe alţii , nici să se ridice mai pe sus de bărbat, ci să stea în tăcere.”</span></i><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 11pt;"> (1 Timotei 2; 12)</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> În orice caz, fie că predică, fie că spune o poezie, fie că proroceşte, ideea este aceeaşi, adică femeia nu tace în Biserică, aşa cum recomandă una din epistolele atribuite apostolului Pavel şi textul oricum nu se respectă. Mai mult chiar, se realizează un dublu standard, care denotă ipocrizie, adică se respectă textul, dar numai pe jumătate. Cum stă femeia în tăcere, atunci când spune o poezie sau atunci când proroceşte? Unii spun că femeile au tot dreptul să spună poezii sau să prorocească în Biserică, dar nu au dreptul să evanghelizeze de la amvon, căci este vorba despre alt tip de activitate. Dacă femeile au voie să vorbească în biserică, adică să spună poezii şi să prorocească, oare prin poeziile respective nu se dă, direct sau indirect, învăţătură şi prin prorocii nu sunt influenţate conştiinţele celor care ascultă? Şi cum se poate ridica femeia mai presus decât bărbatul prin participarea personală a ei la evanghelizarea de la amvon? Adică trebuie să se înţeleagă, din epistola atribuită lui Pavel, că cei care vorbesc de la amvon, evangheliştii sau pastorii, se ridică deasupra acelora care ascultă? De unde această absurditate? Oare nu suntem toţi mădularele aceluiaşi Trup? Nu există mădulare mai importante şi altele mai puţin importante. Toate mădularele au o egală importanţă şi unul fără altul fac ca Trupul să nu poată funcţiona corect. (1 Corinteni 12; 21-22) Ce valoare ar avea evangheliştii şi pastorii fără cei care ascultă mesajul lor? Nici una. Isus a spus că semnul care îi deosebeşte pe Creştini de alţi oameni este ca aceştia să iubească ca şi El. Nu a făcut nici o deosebire între bărbaţi şi femei în acest sens. (Ioan 13; 34-35) Isus a cerut unitate şi armonie perfectă între Creştini şi nicidecum ierarhie şi subordonare unilaterală. Subordonarea trebuie să fie reciprocă şi nu numai a unei singure părţi. (Ioan 17; 21) De la subordonarea femeii faţă de bărbat se merge mai departe la subordonarea faţă de preoţi, pastori sau alţi funcţionari bisericeşti şi la subordonarea celor credincioşi faţă de instituţiile bisericeşti. Subordonarea este valabilă numai dacă este reciprocă. Trebuie să ne subordonăm celui care are dreptate, fie bărbat, fie femeie, căci Dumnezeu este un Dumnezeu al dreptăţii şi noi, în calitate de Creştini, trebuie să fim oameni ai dreptăţii. Se merge jumătate de drum, dar unii din cei credincioşi nu sunt gata să parcurgă şi cealaltă jumătate. Aceasta deoarece nu au curiozitatea să asculte cu atenţie argumentele explicate în video. Urmăriţi toată seria şi veţi înţelege mai bine despre ce este vorba. </span></div>
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> Vă invit să vedeţi:</span><span lang="RO" style="color: #404040; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> <a href="http://www.youtube.com/watch?v=LyPxtNn90bs" style="color: #3c376f; text-decoration: none; text-underline: single;"><span style="color: blue;"> http://www.youtube.com/watch?v=LyPxtNn90bs</span></a></span>Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-28425983507761725972013-04-30T11:46:00.000-07:002013-04-30T11:46:32.000-07:00Despre locul şi rolul femeilor creştine<span style="font-family: Arial;"><em><span style="color: #404040;">„</span><span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;">Totuşi ea va fi mântuită prin naşterea de fii, dacă stăruiesc cu smerenie în credinţă, în dragoste şi în sfinţenie.” (1 Timotei 2; 15)</span></em></span><br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> Întrebarea legitimă care se pune este următoarea: Pot femeile să fie mântuite chiar dacă nu nasc fi</span><span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;">i</span><span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;">? De exemplu, în cazul femeilor care nu se căsătoresc şi deci nu nasc copii, al acelora care sunt căsătorite, dar nasc numai fete, sau nasc un singur fiu, deci nu fii la plural, ci un fiu, în cazul femeilor, care deşi sunt căsătorite nu pot să nască din motive medicale etc., pot femeile să fie mântuite? Dacă răspunsul este afirmativ, atunci care este principiul pe baza căruia aceste din urmă cazuri pot să fie mântuite?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> Eu consider că femeile, ale căror cazuri speciale le-am enumerat, pot să fie mântuite, pe baza principiului expus de apostolul Pavel că mântuirea se dobândeşte prin credinţa din inimi şi prin mărturisirea acestei credinţe. (Romani 10; 10) Principiul de baza deci, principiul ultim, pentru mântuirea femeilor, nu este acela al naşterii de mai mulţi copii de parte masculină, ci credinţa lor în Dumnezeu, căci dacă principiul ultim ar fi condiţia de a naşte fii, atunci toate femeile aflate în cazuri speciale, cazuri enumerate mai sus, nu ar putea să fie mântuite, deoarece nu ar exista un principiu biblic, care să le dea speranţă că pot să fie mântuite. În lipsa unui principiu biblic pe care să se bazeze, femeile care nu nasc fii nu ar avea nici o nădejde, deci nici o bază în lupta lor spirituală. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;">Textul biblic, enumerat mai sus contravine învăţăturilor lui Isus şi chiar al altor învăţături ale lui Pavel şi este un adaus târziu, în textele N.T. Un asemenea text pune femeile în aceeaşi postură cu nişte ‚cadâne,’ din haremurile sultanilor Otomani, care aveau valoare în faţa sultanului şi a curţii acestuia numai dacă năşteau băieţi, iar dacă nu năşteau băieţi, nici nu existau ca fiinţe umane respectabile, pentru ei. În textul mai sus citat, situaţia este chiar mai rea decât în haremul sultanilor, căci acolo era ceva dacă o femeie năştea şi un singur băiat, pe când, în textul biblic citat mai sus, se sugerează că femeile ar trebui să nască mai mulţi copii de parte bărbătească. Ce fel de religie este aceasta? În orice caz ea nu corespunde cu învăţăturile lui Isus. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> Testul care arată dacă susţinerile mele sunt corecte sau nu este răspunsul la cele două întrebări: „Pot femeile să fie mântuite chiar dacă nu nasc fii?” şi „Dacă da, pe ce bază sau criteriu biblic se poate afirma aceasta?” </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;">Vă invit să vedeţi: </span><span lang="RO" style="color: #404040; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> <a href="http://www.youtube.com/watch?v=LyPxtNn90bs" style="color: #3c376f; text-decoration: none; text-underline: single;"><span style="color: blue;"> http://www.youtube.com/watch?v=LyPxtNn90bs</span></a></span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-21458746255538108972013-04-30T10:03:00.001-07:002013-04-30T10:03:32.064-07:00Spiritele nu au gen<div style="text-align: justify;">
<span style="color: black; font-family: Arial;"> Dumnezeu nu dă 'slujbe' diferite în adunările creştine, unele pentru bărbaţi şi altele pentru femei, ci oamenii care le organizează, repartizează funcţiunile, în acest mod. Dumnezeu dă Duhul Sfânt la oameni, fără deosebire de gen. După părerea mea, nu se poate demonstra că lucrurile stau altfel şi că darurile Duhului Sfânt sunt distribuite ţinând cont de genul persoanei. Unde scrie acest lucru? A se vedea 1 Corinteni cap. 12. Funcţiunile în Biserici corespund întocmai cu darurile Duhului Sfânt. Ce face un bărbat este diferit de cea ce face o femeie, chiar şi biologic vorbind, de exemplu, bărbaţii nu nasc copii, doar sunt parte la conceperea lor. În Împărăţia lui Dumnezeu, care este deja înăuntru nostru "nu se vor mai căsătorii," a spus Isus, adică nu mai există deosebire de gen. (Matei 22; 30) Spiritele noastre nu au gen şi chiar dacă mai avem încă impulsuri biologice ele sunt conduse de firea noastră duhovnicească. (Galateni 5; 16) Chiar dacă încă nu suntem după învierea noastră, ci încă în viaţa aceasta, Împărăţia lui Dumnezeu este deja înăuntru nostru atunci când suntem "în Cristos." (Luca 17; 21) În faţa lui Dumnezeu noi suntem suflete şi sufletele nu au gen, nu sunt marcate prin deosebiri biologice deoarece ele sunt entităţi spirituale. Deci atunci când suntem cu adevărat în lumea spirituală, cum spune Pavel, "în Cristos," partea spirituală din noi este mai importantă decât cea biologică. Nu mai trăim conduşi de firea noastră pământească, care este diferită la bărbaţi şi la femei, ci trăim conduşi de Duhul lui Dumnezeu, adică de firea, de natura duhovnicească, atât bărbaţii, cât şi femeile. </span></div>
<div style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 35px;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span style="color: black;"> Vă invit să vedeţi:</span> <a href="http://www.youtube.com/watch?v=LyPxtNn90bs" style="color: blue; text-decoration: underline; text-underline: single;"> http://www.youtube.com/watch?v=LyPxtNn90bs</a></span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-85718361186751034882013-04-30T10:01:00.004-07:002013-04-30T10:01:27.630-07:00Dublu standard<span style="font-family: Arial;"><span style="color: black;"><em> „Femeile să tacă în adunări, căci lor nu le este îngăduit să ia cuvântul în ele, ci să fie supuse, cum zice şi Legea. Dacă voiesc să capete învăţătură asupra unui lucru, să întrebe pe bărbaţii lor acasă; căci este ruşine pentru o femeie să vorbească în Biserică.”</em><span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> (1 Corinteni 14; 34-35) </span></span></span><br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span style="color: black;"> Pavel prezintă un dublu standard. După ce se luptă, în mai toate epistolele sale, cu Legea, afirmând că nu prin Lege suntem mântuiţi, ci prin credinţă, atunci când este vorba despre femei, se răzgândeşte şi orice argument este bun, pentru a reduce femeile la tăcere, chiar şi acela care este dedus din Lege. Cum adică? Bărbaţii când se duc la adunările creştine şi ascultă predici le înţeleg şi femeile, "mai slabe" nu le înţeleg? Nu sunt destule femei evangheliste, care înţeleg magistral pe Dumnezeu? Oare femeile nu au Biblii, pentru a citi din ele sau şi mai important nu au ele Duhul Sfânt, care le învaţă toate lucrurile. Nu este Duhul Sfânt care ne învaţă totul despre Dumnezeu? Nu sunt femei care înţeleg tot atât de bine ca şi bărbaţii credinţa creştină? Ce se întâmplă cu văduvele, care nu au pe cine întreba acasă? Pavel vorbea unor femei, care în majoritatea lor, acum 2000 de ani erau analfabete. Chiar şi aşa nu avea dreptate. Dacă femeile pot prorocii şi pot înţelege ceea ce prorocesc, atunci pot înţelege toate lucrurile. Da femeile trebuie să fie supuse bărbaţilor, dar bărbaţii trebuie să fie supuşi femeilor, atunci când ele au dreptate. Oare femeile nu au niciodată dreptate? Ideea vrei să spui că este că, indiferent dacă femeile au dreptate sau nu, într-un anumit caz, ele totuşi trebuie să asculte de bărbat? Oare noi nu credem într-un Dumnezeu al dreptăţii, noi credem într-un Dumnezeu care impune ce vrea El? Eu nu cred că un Dumnezeu voluntarist sau capricios mai poate fi, în acelaşi timp şi drept. Eu cred într-un Dumnezeu drept, care nu se uită la faţa sau la genul omului, ci la dreptate.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span style="color: black;"> Vă invit să vedeţi:</span> </span><span lang="RO" style="color: #404040; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> <a href="http://www.youtube.com/watch?v=LyPxtNn90bs" style="color: #3c376f; text-decoration: none; text-underline: single;"><span style="color: blue;"> http://www.youtube.com/watch?v=LyPxtNn90bs</span></a></span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-91858594644559354522013-04-30T09:59:00.000-07:002013-04-30T09:59:31.584-07:00Principiul fundamental al Creştinismului<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial;"> Biblia este mai greu de înţeles atunci când anumite texte se contrazic între ele. De exemplu: "Toţi care aţi fost botezaţi pentru Cristos, v-aţi îmbrăcat cu Cristos. Nu mai este nici Iudeu, nici Grec; nu mai este nici rob nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toţi sunteţi una în Cristos Isus. (Galateni 3; 27-28) Principiu fundamental al Creştinismului este următorul: "Căci prin credinţa din inimă se capătă neprihănirea şi prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire ... (Romani 10; 10) Este acest principiu valabil numai pentru bărbaţi sau este valabil şi pentru femei? Eu cred că este valabil, în egală măsură, atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei, deoarece nu se poate ca pentru bărbaţi salvarea să vină prin credinţă, dar pentru femei să vină prin naşterea de fii. De ce nu? Pentru că mântuirea prin credinţă este un principiu fundamental valabil pentru toţi Creştinii şi nu poate să existe un principiu fundamental pentru bărbaţi şi altul pentru femei. Ce fel de Creştinism ar fi acela care face o astfel de deosebire? Care ar mai fi deci consecvenţa principiilor fundamentale, universale, ale Creştinismului, dacă ele nu sunt valabile pentru toată lumea, în mod egal? Sunt unii mai egali decât alţii, în faţa lui Dumnezeu? Cine ar avea nevoie de un Creştinism care împarte pe oameni în superiori şi inferiori. Dar acesta nu este adevăratul Creştinism, ci este doar cel promovat de instituţiile bisericeşti. Ştiu că nu toată lumea o să mă înţeleagă dar cine trebuie să înţeleagă mesajul va înţelege negreşit. </span> </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span style="color: black;">Vă invit să vedeţi „Locul şi rolul femeilor în Creştinism” </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: #404040; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><a href="http://www.youtube.com/watch?v=LyPxtNn90bs" style="color: #3c376f; text-decoration: underline; text-underline: single;"><span style="color: blue;">http://www.youtube.com/watch?v=LyPxtNn90bs</span></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="color: #404040; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> </span></div>
<h2 class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: #0c1744; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> Instituţiile bisericeşti construiesc o pavăză falsă</span></h2>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="color: black;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 11pt;">Instituţiile bisericeşti sunt forma prin care spiritualitatea creştină s-a adaptat şi se adaptează la lume. Ele au fost mai întâi de toate „braţul înarmat” al Creştinilor, protecţia lor, după ce iniţial au fost persecutaţi pe nedrept în timpul diferitelor perioade de persecuţie, din Imperiul Roman. Atunci când Împăratul Constantin a creat oportunitatea, Creştinii din Imperiu Roman au preluat puterea politică şi au creat un scut invincibil de protecţie, în jurul celor credincioşi. Aceştia nu au mai fost măcelăriţi de romani, dar treptat şi-au pierdut vigoarea şi puritatea credinţei. Ostilitatea care a întărit credinţa Creştinilor, în perioadele de persecuţie a fost înlocuită cu puterea asupra membrilor altor religii, pe care Creştinii i-au tratat la fel cum au fost ei trataţi de către Romani. În felul acesta, Creştinii au dovedit că practica socială, de grup sau instituţională, a credinţei lor nu se deosebeşte prea mult de cea a altor religii. Au procedat la fel ca şi Evrei, care şi-au măcelărit duşmanii, adică alte popoare care locuiau în jurul lor. Dar nu aceasta a fost învăţătura lui Isus, care s-a opus distrugerii vrăşmaşilor. În mijlocul acestui vârtej social sfinţii din toate denominaţiunile nu au urmat, în primul rând, instituţiile şi doctrinele lor, ci Persoana lui Cristos. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="color: black;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 11pt;"> Mai mult decât atât, Creştinismul a devenit o religie populară, a celor mulţi. Ce s-ar fi întâmplat dacă Creştinismul ar fi rămas doar credinţa unui grup minoritar din Imperiul Roman? Nu ar fi fost el înghiţit de către cultele păgâne? Ce rămânea deci de făcut autorităţilor instituţiei bisericeşti, ce altceva decât să lichideze pe credincioşii altor religii păgâne? Nu ar fi fost toleranţa religioasă o slăbiciune, un factor de anihilare a noi credinţe creştine, care îşi stabiliza un loc în Imperiul Roman? Principiu fundamental pe care personal mă bazez şi în care cred este acela că Dumnezeu are grijă de Biserica Sa, El o apăra la nevoie şi atunci când oamenii încep să aibă ei grijă, când încep să facă servicii lui Dumnezeu intervine abuzul. Lucrul acesta este valabil pentru toate religiile. Atunci când instituţiile religioase încep să ‚apere’ credinţa în Dumnezeu, prin mijloace violente, bazate pe intoleranţă religioasă, inclusiv între confesiunile creştine, atunci reputaţia lui Dumnezeu este diminuată şi oamenii încep să îl blameze pe El, pentru abuzurile celor credincioşi. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="color: black;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 11pt;"> Isus a recomandat pacifismul, dar instituţia bisericească „a scos sabia” cu intenţia aparent nobilă de „a apăra” credinţa în Dumnezeu. S-a vărsat mult sânge, dar intenţia a fost magistrală. Au fost multe suferinţe şi s-a călcat porunca lui Isus, dragostea pentru vrăşmaşi, dar s-a luptat pentru credinţă. Ce s-ar fi întâmplat dacă Biserica nu ar fi luptat cu armele pentru apărarea credinţei, ar fi dispărut aceasta? Având în vedere că în perioadele de persecuţii romane, credinţa creştină nu a dispărut, chiar s-a consolidat, probabil că ea nu ar fi dispărut nici ulterior şi aceasta pentru că existenţa credinţei creştine se bazează pe puterea lui Dumnezeu şi nu pe puterea oamenilor. Totuşi marele pericol asupra existenţei Creştinismului a fost considerat a fi o altă religie monoteistă şi anume Islamul. În acest context luptele politice şi cele religioase s-au îmbinat şi dacă lupta politică de apărare naţională şi teritorială a fost probabil justificabilă moral, dar nu de învăţătura lui Isus, totuşi lupta pentru credinţă a fost preluată din nou, din sarcina lui Dumnezeu, de către instituţiile bisericeşti. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="color: black;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 11pt;"> Eu văd o mare problemă atunci când cei credincioşi „îl apără” pe Dumnezeu, adică credinţa în El, când de fapt ar trebui să fie invers. Creştinii au preluat modelul V.T. când Dumnezeu lupta în fruntea poporului Israel, pentru a distruge alte neamuri, adică alţi oameni, creaţi tot de El. Mai este valabil acest model şi în N.T.? Dacă avem în vedere învăţăturile lui Isus, eu cred că nu mai este valabil. Dumnezeul lui Israel, prin Isus a devenit Dumnezeul întregii umanităţi şi în acest context luptele care au un temei religios, între diferitele naţiuni, îşi pierd justificarea. Prin urmare, chiar dacă instituţia bisericească a jucat în istorie rolul de garant al libertăţii de manifestare a credinţei creştine, totuşi să nu uităm că Isus nu a avut nevoie de o astfel de instituţie atunci când a propovăduit învăţăturile Sale, şi atunci când a trezit ostilitatea multora împotriva Sa, fără ca nici o instituţie să îl apere, cu toate că era nevinovat. Creştinii au scăpat de propriul martiriu dar uneori martirizând pe alţi credincioşi, de alte credinţe, însă Isus a spus că cine îşi iubeşte viaţa şi-o va pierde. În numele apărării credinţei s-au făcut mari atrocităţi în istorie, dar Isus şi apostolii şi-au sacrificat viaţa lor pe pământ pentru credinţă. Şi în ziua de astăzi Bisericile instituţionale folosesc orice mijloace, permise în contextul actual, pentru a îşi apăra doctrinele şi nu se sfiiesc să elimine sau să ostracizeze pe cei care gândesc liber. În numele apărării purităţii credinţei, mulţi credincioşi sunt marginalizaţi, dacă nu sunt de acord cu autorităţile bisericeşti. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="color: black;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 11pt;"> Ideea lui Isus nu a fost niciodată de a crea o pavăză instituţională, în jurul celor credincioşi, ci de a îi pregăti pe aceştia să înţeleagă şi să sufere persecuţiile. În acelaşi timp, în procesul de luptă cu lumea instituţia bisericească s-a adaptat, din ce în mai mult, la lume şi a început să folosească aceleaşi metode, ca şi lumea, adică lupta armata. Acest lucru a marcat-o şi continuă să se vadă, în atitudinea protectoare a învăţăturilor lor, la toate Bisericile instituţionale. Acestea din urmă se aseamănă din ce în ce mai mult cu lumea şi nu reuşesc să prezinte corect imaginea lui Dumnezeu. Bisericile instituţionale îşi apără propriile doctrine fiind gata ca la nevoie, în această luptă să îi sacrifice pe indivizii, care nu cred ca şi ele, crezând, în mod eronat, că astfel ‚apără’ credinţa în El.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="color: black;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 11pt;"> Atunci când intrăm în contact cu o adunare creştină, indiferent de denominaţiunea căreia îi aparţine, nu vedem, aşa cum ne-am aştepta, dragostea de natură divină, ci vedem autoritatea şi ordinea impusă, limbajul pur religios şi diviziuni între membrii, pe diverse criterii. Forma bate conţinutul, de cele mai multe ori şi eticheta este mai importantă decât manifestările spirituale. În alte denominaţiuni există o formă de evlavie, dar tăgăduind puterea lui Dumnezeu, aşa cum în una din epistolele atribuite lui Pavel se prevăzuse deja. (2 Timotei 3; 5) În loc să ne întâlnim cu Dumnezeu ne întâlnim cu diverşi interpuşi, cu reprezentanţi ai Săi, dar nu cu El. Funcţionarii religioşi plătiţi sau voluntari încearcă să îl substituie pe El, dar nu reuşesc, pentru că deşi, de multe ori, au cunoştinţe în materie, nu au puterea şi siguranţa, pe care le avea Cristos. În plus aceşti funcţionari sunt cenzuraţi şi nu pot spune sincer tot ce cred. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="color: black;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 11pt;"> Creştinii au încercat să scape de măcelul la care au fost supuşi de către unii Împăraţi romani şi au construit o uriaşă maşinărie, care să le apere credinţa. Partea negativă este că această structură religioasă a devenit autonomă şi a început să se hrănească cu sângele copiilor săi. A început să îi persecute pe aceia care îşi păstrau libertatea de credinţă şi prin modalităţi subtile a trecut la subjugarea conştiinţelor. Din acest motiv, toate judecăţile efectuate de către anumite Biserici instituţionale, în numele purităţii credinţei nu sunt decât abuzuri şi contravin învăţăturilor lui Cristos. El a fost o Persoană anti-sistem arătând către Tatăl Ceresc şi nu către o formă de organizare religioasă, pentru această lume. Isus nu a propovăduit o religie care să ‚cucerească’ pe toţi oameni, care trăiesc pe pământ sau o doctrină religioasă, care să domine lumea. Isus ne-a cerut doar să transmitem mesajul Său, nu să îl impunem. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="color: black;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 11pt;"> El ne-a învăţat cum să ne apropiem, ca indivizi, de Tatăl Ceresc şi cum să punem lumea cerească, adică Împărăţia lui Dumnezeu, mai presus de lumea pământească. Isus nu a prezentat o învăţătură, care să ne facă mai puternici în lumea aceasta, dându-ne putere asupra celor necredincioşi, ci una care să ne pregătească pentru Împărăţia Cerurilor. Isus nu ne-a dat un ‚manual’ de instrucţiuni, cum să trăim cât mai mult şi cât mai bine, pe acest pământ, ci ne-a învăţat cum să fim plăcuţi lui Dumnezeu. Isus nu ne-a învăţat să ne adaptăm, prin orice mijloace la lumea noastră, ci să ne formăm pentru lumea viitoare. Isus nu ne-a învăţat cum să ne apărăm, cu arma în mână credinţa noastră, ci cum să murim pentru ea. Eu nu spun că omul trebuie să se lase călcat în picioare, de oricine doreşte să facă acest lucru, chiar dimpotrivă. Eu spun că drumul urmat de către Bisericile instituţionale, de a îşi impune voinţa, prin orice mijloace, în numele ‚apărării’ credinţei în Dumnezeu sau a doctrinelor şi dogmelor lor nu este în conformitate cu învăţăturile lui Isus oricât de confortabil ar părea pentru unii. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="color: black;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 11pt;">Ştiu că atunci când ne ascundem în spatele unei instituţii bisericeşti ni se pare că martirajul este departe de noi, dar în final toţi cei care nu se vor închina ‚fiarei,’ adică autorităţii instituţionale, exercitate în numele Lui, se vor vedea călcaţi în picioare tocmai de această putere instituţională, constituită iniţial şi pentru protecţia celor credincioşi. Mulţi vor fi persecutaţi de cei care cred că în felul acesta fac un serviciu lui Dumnezeu. În concluzie, trebuie să fim atenţi la întărirea autorităţii şi puterii, în probleme spirituale, a organizaţiilor religioase, de orice tip, deoarece cu cât ele devin mai puternice cu atât individul credincios, cel sau cea, care contează cu adevărat pentru mântuire, ocupă un statut mai fragil. Isus ne-a învăţat să ne racordăm direct la Dumnezeu, fără intermediari, adică nu prin intermediul organizaţiilor religioase numite Biserică şi aşa trebuie să facem. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span style="color: black;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span style="color: black;">Vă invit să vedeţi „Semnul fiarei 666”</span><span style="color: #404040;"> <a href="http://www.youtube.com/watch?v=TutCZcvGxms" style="color: #3c376f; text-decoration: underline; text-underline: single;"><span style="color: blue;">http://www.youtube.com/watch?v=TutCZcvGxms</span></a></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="color: #404040; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> </span></div>
<h2 class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: #0c1744; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> Locul unde se poate vedea şi simţi adevăratul Creştinism</span></h2>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="color: black;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 11pt;">Atunci când intrăm într-o organizaţie religioasă, am dori să vedem ceva din practica învăţăturii lui Isus şi, de cele mai multe ori nu vedem. De ce? Deoarece instituţiile bisericeşti nu aplică în organizarea şi funcţionarea lor învăţăturile lui Isus. Cel mai mare nu este cel mai mic şi Creştinii din acel loc nu sunt gata să îşi dea viaţa unii pentru alţii. Bisericile instituţionale nu sunt raiul pe pământ, aşa cum doresc să ne convingă pe noi. Ele au mistificat imaginea Raiului, pentru ca acesta să semene cu ele, în loc să se adapteze ele la învăţătura despre frumuseţea Raiului, a lui Isus. În Rai, ştim de la Isus, ne vom iubi sincer, fără să ne luptăm pentru favoruri sau putere. Ne vom înţelege profund pe noi înşine şi unii pe alţii. În Rai vom descoperi cât de aproape suntem de Dumnezeu şi vom fi dumnezei, împreună cu El. În Rai ne vom bucura, fiecare în mod direct de prezenţa lui Dumnezeu, nu doar în afara noastră, ci adânc în noi. Dacă Împărăţia lui Dumnezeu este înăuntru nostru, Raiul este deja în noi. <br /> Creştinismul nu este o religie de masă, în care fiecare să ceară şi numai să ceară, să le fie lor şi familiilor lor cât mai bine. Creştinismul nu este o religie de cerşetori, în care fiecare să meargă sâmbăta sau duminica la locul numit Biserică, pentru ca în schimb să primească ajutor de la Dumnezeu. Adevărata Biserică a lui Dumnezeu nu este un loc în care se dau ajutoare şi dacă mai stai şi la coadă la moaşte, primeşti „doi litrii” de sănătate şi „un pic” de binecuvântare. Creştinismul este o credinţă a celor Aleşi, care vor să ‚semene,’ să fie ca şi Cristos, care sunt gata să moară, ca şi El, pentru oameni. Credinţa creştină este despre o dragoste care se jertfeşte, până la moarte şi, dacă trebuie, moarte de cruce, nu este despre „a primi,” ci este despre „a da.” Credinţa creştină este pentru aceia cărora le place să dea, mai mult decât le place să primească. <br /> Totuşi, dacă pe Dumnezeu nu îl putem vedea sau simţi în locuri de adunare numite Biserici, unde atunci îl putem afla? Dumnezeu este în noi. Acolo, în fiecare zi, avem şansa să îl întâlnim pe Dumnezeu. El este bucuria din noi, atunci când înţelegem că suntem veşnici, El este fericirea pe care o simţim, atunci când înţelegem că suntem iubiţi, cu toată puterea de Cel care este tot ce poate fi. Dumnezeu se manifestă în noi, nu în organizaţii religioase. Este adevărat că El se prezintă peste tot acolo unde este chemat numele Său sau unde se adună doi sau trei, în numele Lui, dar nu rămâne şi nu locuieşte în clădiri, construite de oameni. Dumnezeu locuieşte numai în aceia, care îl primesc pe El, să locuiască în ei. Dumnezeu nu face deosebire între femei şi bărbaţi, copii şi vârstnici, albi şi negrii, etc., atunci când locuieşte în ei, El nu cere ca femeile să poarte, în faţa Lui şi pentru El, un semn al stăpânirii lor, de către bărbaţi. Nu bărbaţii stăpânesc sufletele femeilor, ci Dumnezeu. <br /> Suntem constituiţi dintr-un material, care stă la baza a tot ce există şi avem o substanţă spirituală comună cu Dumnezeu. Biblia ne spune că suntem dumnezei, avem ceva în comun cu El şi anume Cuvântul. Atunci când Cuvântul se manifestă în noi, atunci Dumnezeu se manifestă în noi, căci Cuvântul este Dumnezeu. Cuvântul nu este o literă moartă, ci un Spirit viu. El trăieşte în noi, El simte şi gândeşte, acum şi aici, în noi. Nu este vorba, în primul rând, despre cuvântul, adică textele scrise ale Bibliei, despre evenimente din trecut, ci este vorba despre Cuvântul, care este Isus. Cine nu are Duhul lui Cristos, nu este al Lui. În fond, am rămas toţi Romano Catolici sau Ortodocşi, dacă ne uităm la preoţi sau pastori, diaconi sau presbiteri, pentru ca să ni-l arate pe Isus. Dacă nu îl vedem pe Isus în noi, atunci nu o să îl putem recunoaşte nici dacă îl vedem în altă parte. Aceasta a fost şi problema Evreilor. Dumnezeu nu locuia în ei şi de aceea ei nu l-au recunoscut, atunci când l-au văzut. Dacă Isus locuieşte în noi, atunci şi numai atunci putem să vedem practica învăţăturii creştine, dar nu la alţii, ci chiar la noi. Dacă o vedem şi la alţii, atunci începem să vedem adevărata Biserică a lui Dumnezeu, dar numai o mică parte din ea, căci ea îi cuprinde pe toţi cei Aleşi. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="color: black;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 11pt;"> Vă invit să vedeţi:</span></span><span lang="RO" style="color: #404040; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> <a href="http://www.youtube.com/watch?v=LyPxtNn90bs" style="color: #3c376f; text-decoration: underline; text-underline: single;"><span style="color: blue;"> http://www.youtube.com/watch?v=LyPxtNn90bs</span></a></span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-90441460830979995392013-04-30T09:55:00.002-07:002013-04-30T09:55:50.225-07:00Instituţiile bisericeşti îşi construiesc o pavăză falsă<div style="text-align: justify;">
<span style="color: black; font-family: Arial;"> Instituţiile bisericeşti sunt forma prin care spiritualitatea creştină s-a adaptat şi se adaptează la lume. Ele au fost mai întâi de toate „braţul înarmat” al Creştinilor, protecţia lor, după ce iniţial au fost persecutaţi pe nedrept în timpul diferitelor perioade de persecuţie, din Imperiul Roman. Atunci când Împăratul Constantin a creat oportunitatea, Creştinii din Imperiu Roman au preluat puterea politică şi au creat un scut invincibil de protecţie, în jurul celor credincioşi. Aceştia nu au mai fost măcelăriţi de romani, dar treptat şi-au pierdut vigoarea şi puritatea credinţei. Ostilitatea care a întărit credinţa Creştinilor, în perioadele de persecuţie a fost înlocuită cu puterea asupra membrilor altor religii, pe care Creştinii i-au tratat la fel cum au fost ei trataţi de către Romani. În felul acesta, Creştinii au dovedit că practica socială, de grup sau instituţională, a credinţei lor nu se deosebeşte prea mult de cea a altor religii. Au procedat la fel ca şi Evrei, care şi-au măcelărit duşmanii, adică alte popoare care locuiau în jurul lor. Dar nu aceasta a fost învăţătura lui Isus, care s-a opus distrugerii vrăşmaşilor. În mijlocul acestui vârtej social sfinţii din toate denominaţiunile nu au urmat, în primul rând, instituţiile şi doctrinele lor, ci Persoana lui Cristos. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span style="color: black;"> Mai mult decât atât, Creştinismul a devenit o religie populară, a celor mulţi. Ce s-ar fi întâmplat dacă Creştinismul ar fi rămas doar credinţa unui grup minoritar din Imperiul Roman? Nu ar fi fost el înghiţit de către cultele păgâne? Ce rămânea deci de făcut autorităţilor instituţiei bisericeşti, ce altceva decât să lichideze pe credincioşii altor religii păgâne? Nu ar fi fost toleranţa religioasă o slăbiciune, un factor de anihilare a noi credinţe creştine, care îşi stabiliza un loc în Imperiul Roman? Principiu fundamental pe care personal mă bazez şi în care cred este acela că Dumnezeu are grijă de Biserica Sa, El o apăra la nevoie şi atunci când oamenii încep să aibă ei grijă, când încep să facă servicii lui Dumnezeu intervine abuzul. Lucrul acesta este valabil pentru toate religiile. Atunci când instituţiile religioase încep să ‚apere’ credinţa în Dumnezeu, prin mijloace violente, bazate pe intoleranţă religioasă, inclusiv între confesiunile creştine, atunci reputaţia lui Dumnezeu este diminuată şi oamenii încep să îl blameze pe El, pentru abuzurile celor credincioşi. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span style="color: black;"> Isus a recomandat pacifismul, dar instituţia bisericească „a scos sabia” cu intenţia aparent nobilă de „a apăra” credinţa în Dumnezeu. S-a vărsat mult sânge, dar intenţia a fost magistrală. Au fost multe suferinţe şi s-a călcat porunca lui Isus, dragostea pentru vrăşmaşi, dar s-a luptat pentru credinţă. Ce s-ar fi întâmplat dacă Biserica nu ar fi luptat cu armele pentru apărarea credinţei, ar fi dispărut aceasta? Având în vedere că în perioadele de persecuţii romane, credinţa creştină nu a dispărut, chiar s-a consolidat, probabil că ea nu ar fi dispărut nici ulterior şi aceasta pentru că existenţa credinţei creştine se bazează pe puterea lui Dumnezeu şi nu pe puterea oamenilor. Totuşi marele pericol asupra existenţei Creştinismului a fost considerat a fi o altă religie monoteistă şi anume Islamul. În acest context luptele politice şi cele religioase s-au îmbinat şi dacă lupta politică de apărare naţională şi teritorială a fost probabil justificabilă moral, dar nu de învăţătura lui Isus, totuşi lupta pentru credinţă a fost preluată din nou, din sarcina lui Dumnezeu, de către instituţiile bisericeşti. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span style="color: black;"> Eu văd o mare problemă atunci când cei credincioşi „îl apără” pe Dumnezeu, adică credinţa în El, când de fapt ar trebui să fie invers. Creştinii au preluat modelul V.T. când Dumnezeu lupta în fruntea poporului Israel, pentru a distruge alte neamuri, adică alţi oameni, creaţi tot de El. Mai este valabil acest model şi în N.T.? Dacă avem în vedere învăţăturile lui Isus, eu cred că nu mai este valabil. Dumnezeul lui Israel, prin Isus a devenit Dumnezeul întregii umanităţi şi în acest context luptele care au un temei religios, între diferitele naţiuni, îşi pierd justificarea. Prin urmare, chiar dacă instituţia bisericească a jucat în istorie rolul de garant al libertăţii de manifestare a credinţei creştine, totuşi să nu uităm că Isus nu a avut nevoie de o astfel de instituţie atunci când a propovăduit învăţăturile Sale, şi atunci când a trezit ostilitatea multora împotriva Sa, fără ca nici o instituţie să îl apere, cu toate că era nevinovat. Creştinii au scăpat de propriul martiriu dar uneori martirizând pe alţi credincioşi, de alte credinţe, însă Isus a spus că cine îşi iubeşte viaţa şi-o va pierde. În numele apărării credinţei s-au făcut mari atrocităţi în istorie, dar Isus şi apostolii şi-au sacrificat viaţa lor pe pământ pentru credinţă. Şi în ziua de astăzi Bisericile instituţionale folosesc orice mijloace, permise în contextul actual, pentru a îşi apăra doctrinele şi nu se sfiiesc să elimine sau să ostracizeze pe cei care gândesc liber. În numele apărării purităţii credinţei, mulţi credincioşi sunt marginalizaţi, dacă nu sunt de acord cu autorităţile bisericeşti. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span style="color: black;"> Ideea lui Isus nu a fost niciodată de a crea o pavăză instituţională, în jurul celor credincioşi, ci de a îi pregăti pe aceştia să înţeleagă şi să sufere persecuţiile. În acelaşi timp, în procesul de luptă cu lumea instituţia bisericească s-a adaptat, din ce în mai mult, la lume şi a început să folosească aceleaşi metode, ca şi lumea, adică lupta armata. Acest lucru a marcat-o şi continuă să se vadă, în atitudinea protectoare a învăţăturilor lor, la toate Bisericile instituţionale. Acestea din urmă se aseamănă din ce în ce mai mult cu lumea şi nu reuşesc să prezinte corect imaginea lui Dumnezeu. Bisericile instituţionale îşi apără propriile doctrine fiind gata ca la nevoie, în această luptă să îi sacrifice pe indivizii, care nu cred ca şi ele, crezând, în mod eronat, că astfel ‚apără’ credinţa în El.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span style="color: black;"> Atunci când intrăm în contact cu o adunare creştină, indiferent de denominaţiunea căreia îi aparţine, nu vedem, aşa cum ne-am aştepta, dragostea de natură divină, ci vedem autoritatea şi ordinea impusă, limbajul pur religios şi diviziuni între membrii, pe diverse criterii. Forma bate conţinutul, de cele mai multe ori şi eticheta este mai importantă decât manifestările spirituale. În alte denominaţiuni există o formă de evlavie, dar tăgăduind puterea lui Dumnezeu, aşa cum în una din epistolele atribuite lui Pavel se prevăzuse deja. (2 Timotei 3; 5) În loc să ne întâlnim cu Dumnezeu ne întâlnim cu diverşi interpuşi, cu reprezentanţi ai Săi, dar nu cu El. Funcţionarii religioşi plătiţi sau voluntari încearcă să îl substituie pe El, dar nu reuşesc, pentru că deşi, de multe ori, au cunoştinţe în materie, nu au puterea şi siguranţa, pe care le avea Cristos. În plus aceşti funcţionari sunt cenzuraţi şi nu pot spune sincer tot ce cred. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span style="color: black;"> Creştinii au încercat să scape de măcelul la care au fost supuşi de către unii Împăraţi romani şi au construit o uriaşă maşinărie, care să le apere credinţa. Partea negativă este că această structură religioasă a devenit autonomă şi a început să se hrănească cu sângele copiilor săi. A început să îi persecute pe aceia care îşi păstrau libertatea de credinţă şi prin modalităţi subtile a trecut la subjugarea conştiinţelor. Din acest motiv, toate judecăţile efectuate de către anumite Biserici instituţionale, în numele purităţii credinţei nu sunt decât abuzuri şi contravin învăţăturilor lui Cristos. El a fost o Persoană anti-sistem arătând către Tatăl Ceresc şi nu către o formă de organizare religioasă, pentru această lume. Isus nu a propovăduit o religie care să ‚cucerească’ pe toţi oameni, care trăiesc pe pământ sau o doctrină religioasă, care să domine lumea. Isus ne-a cerut doar să transmitem mesajul Său, nu să îl impunem. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span style="color: black;"> El ne-a învăţat cum să ne apropiem, ca indivizi, de Tatăl Ceresc şi cum să punem lumea cerească, adică Împărăţia lui Dumnezeu, mai presus de lumea pământească. Isus nu a prezentat o învăţătură, care să ne facă mai puternici în lumea aceasta, dându-ne putere asupra celor necredincioşi, ci una care să ne pregătească pentru Împărăţia Cerurilor. Isus nu ne-a dat un ‚manual’ de instrucţiuni, cum să trăim cât mai mult şi cât mai bine, pe acest pământ, ci ne-a învăţat cum să fim plăcuţi lui Dumnezeu. Isus nu ne-a învăţat să ne adaptăm, prin orice mijloace la lumea noastră, ci să ne formăm pentru lumea viitoare. Isus nu ne-a învăţat cum să ne apărăm, cu arma în mână credinţa noastră, ci cum să murim pentru ea. Eu nu spun că omul trebuie să se lase călcat în picioare, de oricine doreşte să facă acest lucru, chiar dimpotrivă. Eu spun că drumul urmat de către Bisericile instituţionale, de a îşi impune voinţa, prin orice mijloace, în numele ‚apărării’ credinţei în Dumnezeu sau a doctrinelor şi dogmelor lor nu este în conformitate cu învăţăturile lui Isus oricât de confortabil ar părea pentru unii. </span></span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span style="color: black;">Ştiu că atunci când ne ascundem în spatele unei instituţii bisericeşti ni se pare că martirajul este departe de noi, dar în final toţi cei care nu se vor închina ‚fiarei,’ adică autorităţii instituţionale, exercitate în numele Lui, se vor vedea călcaţi în picioare tocmai de această putere instituţională, constituită iniţial şi pentru protecţia celor credincioşi. Mulţi vor fi persecutaţi de cei care cred că în felul acesta fac un serviciu lui Dumnezeu. În concluzie, trebuie să fim atenţi la întărirea autorităţii şi puterii, în probleme spirituale, a organizaţiilor religioase, de orice tip, deoarece cu cât ele devin mai puternice cu atât individul credincios, cel sau cea, care contează cu adevărat pentru mântuire, ocupă un statut mai fragil. Isus ne-a învăţat să ne racordăm direct la Dumnezeu, fără intermediari, adică nu prin intermediul organizaţiilor religioase numite Biserică şi aşa trebuie să facem. </span></span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span style="color: black;"><span style="color: #404040; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> </span><span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;">Vă invit să vedeţi „Semnul fiarei 666”</span></span><span lang="RO" style="color: #404040; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> <a href="http://www.youtube.com/watch?v=TutCZcvGxms" style="color: #3c376f; text-decoration: underline; text-underline: single;"><span style="color: blue;">http://www.youtube.com/watch?v=TutCZcvGxms</span></a></span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-53416336714325699202013-04-30T09:52:00.002-07:002013-04-30T09:53:30.800-07:00Locul unde se poate vedea şi simţi adevăratul Creştinism<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial;"><span style="color: black;"> Atunci când intrăm într-o organizaţie religioasă, am dori să vedem ceva din practica învăţăturii lui Isus şi, de cele mai multe ori nu vedem. De ce? Deoarece instituţiile bisericeşti nu aplică în organizarea şi funcţionarea lor învăţăturile lui Isus. Cel mai mare nu este cel mai mic şi Creştinii din acel loc nu sunt gata să îşi dea viaţa unii pentru alţii. Bisericile instituţionale nu sunt raiul pe pământ, aşa cum doresc să ne convingă pe noi. Ele au mistificat imaginea Raiului, pentru ca acesta să semene cu ele, în loc să se adapteze ele la învăţătura despre frumuseţea Raiului, a lui Isus. În Rai, ştim de la Isus, ne vom iubi sincer, fără să ne luptăm pentru favoruri sau putere. Ne vom înţelege profund pe noi înşine şi unii pe alţii. În Rai vom descoperi cât de aproape suntem de Dumnezeu şi vom fi dumnezei, împreună cu El. În Rai ne vom bucura, fiecare în mod direct de prezenţa lui Dumnezeu, nu doar în afara noastră, ci adânc în noi. Dacă Împărăţia lui Dumnezeu este înăuntru nostru, Raiul este deja în noi. Creştinismul nu este o religie de masă, în care fiecare să ceară şi numai să ceară, să le fie lor şi familiilor lor cât mai bine. Creştinismul nu este o religie de cerşetori, în care fiecare să meargă sâmbăta sau duminica la locul numit Biserică, pentru ca în schimb să primească ajutor de la Dumnezeu. Adevărata Biserică a lui Dumnezeu nu este un loc în care se dau ajutoare şi dacă mai stai şi la coadă la moaşte, primeşti „doi litrii” de sănătate şi „un pic” de binecuvântare. Creştinismul este o credinţă a celor Aleşi, care vor să ‚semene,’ să fie ca şi Cristos, care sunt gata să moară, ca şi El, pentru oameni. Credinţa creştină este despre o dragoste care se jertfeşte, până la moarte şi, dacă trebuie, moarte de cruce, nu este despre „a primi,” ci este despre „a da.” Credinţa creştină este pentru aceia cărora le place să dea, mai mult decât le place să primească. Totuşi, dacă pe Dumnezeu nu îl putem vedea sau simţi în locuri de adunare numite Biserici, unde atunci îl putem afla? Dumnezeu este în noi. Acolo, în fiecare zi, avem şansa să îl întâlnim pe Dumnezeu. El este bucuria din noi, atunci când înţelegem că suntem veşnici, El este fericirea pe care o simţim, atunci când înţelegem că suntem iubiţi, cu toată puterea de Cel care este tot ce poate fi. Dumnezeu se manifestă în noi, nu în organizaţii religioase. Este adevărat că El se prezintă peste tot acolo unde este chemat numele Său sau unde se adună doi sau trei, în numele Lui, dar nu rămâne şi nu locuieşte în clădiri, construite de oameni. Dumnezeu locuieşte numai în aceia, care îl primesc pe El, să locuiască în ei. Dumnezeu nu face deosebire între femei şi bărbaţi, copii şi vârstnici, albi şi negrii, etc., atunci când locuieşte în ei, El nu cere ca femeile să poarte, în faţa Lui şi pentru El, un semn al stăpânirii lor, de către bărbaţi. Nu bărbaţii stăpânesc sufletele femeilor, ci Dumnezeu. Suntem constituiţi dintr-un material, care stă la baza a tot ce există şi avem o substanţă spirituală comună cu Dumnezeu. Biblia ne spune că suntem dumnezei, avem ceva în comun cu El şi anume Cuvântul. Atunci când Cuvântul se manifestă în noi, atunci Dumnezeu se manifestă în noi, căci Cuvântul este Dumnezeu. Cuvântul nu este o literă moartă, ci un Spirit viu. El trăieşte în noi, El simte şi gândeşte, acum şi aici, în noi. Nu este vorba, în primul rând, despre cuvântul, adică textele scrise ale Bibliei, despre evenimente din trecut, ci este vorba despre Cuvântul, care este Isus. Cine nu are Duhul lui Cristos, nu este al Lui. În fond, am rămas toţi Romano Catolici sau Ortodocşi, dacă ne uităm la preoţi sau pastori, diaconi sau presbiteri, pentru ca să ni-l arate pe Isus. Dacă nu îl vedem pe Isus în noi, atunci nu o să îl putem recunoaşte nici dacă îl vedem în altă parte. Aceasta a fost şi problema Evreilor. Dumnezeu nu locuia în ei şi de aceea ei nu l-au recunoscut, atunci când l-au văzut. Dacă Isus locuieşte în noi, atunci şi numai atunci putem să vedem practica învăţăturii creştine, dar nu la alţii, ci chiar la noi. Dacă o vedem şi la alţii, atunci începem să vedem adevărata Biserică a lui Dumnezeu, dar numai o mică parte din ea, căci ea îi cuprinde pe toţi cei Aleşi.</span> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 27pt;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"> Vă invit să vedeţi: </span> <span lang="RO" style="color: blue; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><a href="http://www.youtube.com/watch?v=LyPxtNn90bs" style="color: #3c376f; text-decoration: none; text-underline: single;"><span style="color: blue;"> http://www.youtube.com/watch?v=LyPxtNn90bs</span></a></span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-8938390210577501042013-04-30T09:50:00.002-07:002013-04-30T09:50:43.421-07:00Relaţia personală cu Dumnezeu<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> Este necesar ca, fiecare din noi, să stabilim propria noastră relaţie personală cu Dumnezeu. Nici chiar Biblia nu poate fi înţeleasă, în spiritul ei, de către aceia care nu au Duhul lui Cristos. În mod special, scrierile N.T. nu pot fi înţelese cu o înţelepciune omenească, căci ele trebuiesc judecate duhovnicesc. (1 Corinteni 2; 12-13) Cine nu are Duhul lui Cristos nu poate înţelege N.T. corect şi această afirmaţie explică de ce foarte mulţi Creştini se rătăcesc spiritual, cu Biblia în mână. Ei urmează cea ce îi învaţă alţii, de regulă Bisericile instituţionale, doctrine şi dogme construite de către instituţia bisericească şi nu urmează, în mod direct, Persoana lui Cristos. Ei încearcă să înţeleagă, de multe ori fără succes, ce s-a întâmplat acum 2000 de ani cu Isus, dar nu reuşesc deoarece ei urmează doar scrierile vechi, care au suferit ne numărate transcrieri. Ei nu îl cunosc pe Cristos, care este viu în momentul de faţă şi pentru totdeauna, deoarece ei încearcă să îl cunoască doar din carte şi nu din realitate. Mulţi Creştini nu au experimentat, în mod personal, puterea lui Cristos, care este viu şi de aceea acceptă doar imaginea Lui, aşa cum este prezentată de instituţiile bisericeşti. N.T. are valoare pentru noi numai atunci când ne este citit şi explicat de către Duhul lui Dumnezeu, care este în conştiinţa noastră. El ne luminează fiecare pasaj, dincolo de o interpretare literală şi ne arată ce a vrut Isus să spună cu adevărat, atunci când a trăit pe pământ. Isus cel istoric, desprins de Cristos cel viu este doar o imagine imperfectă a Lui pentru noi. Instituţiile bisericeşti încearcă să îl substituie pe Isus Cristos cel viu cu scrierile despre El, deoarece aceste scrieri le pot interpreta cum vor ele. Pentru ele „Sola Scriptura” înseamnă, de cele mai multe ori, o interpretare literală, fără viaţă, a unor evenimente trecute şi nu o invitaţie de a experimenta, în mod personal, puterea lui Dumnezeu. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="RO"><span style="color: black; font-size: 11pt;">Nu suntem ‚sclavii’ lui Dumnezeu, ci copii Lui şi chiar dacă El are multă putere, aceasta nu înseamnă că putem să ascultăm de El, de frică. Oricât de mult ne străduim vedem că frica nu este de ajuns să ne convingă să nu greşim. Ne luptăm cu noi înşine şi nu reuşim, deoarece nu avem în noi, puterea care ne dă reuşita. Puterea de a fi ca şi Cristos vine de la El şi fără această putere este imposibil să nu greşim. Cine suntem noi de judecăm oamenii care greşesc? Ei nici nu pot să nu greşească, dacă nu îl au pe Dumnezeu în ei. Orice om este prin natura sa un păcătos şi devine altfel numai atunci când nu mai trăieşte în natura sa, ci în natura lui Dumnezeu. Prin urmare, calea pe care ne-o arătă Bisericile instituţionale este greşită. Ele ne învaţă ca mai întâi, prin puterea noastră, prin voinţa noastră, să nu mai păcătuim, ca să fim plăcuţi lui Dumnezeu şi în felul acesta El vede bunăvoinţa noastră şi se apropie de noi. Este greşit deoarece este exact invers. Mai întâi Dumnezeu se apropie de noi, locuieşte în noi, oameni păcătoşi şi numai după aceea putem să nu mai greşim. Dragostea lui Dumnezeu constă în aceea că El ne-a iubit şi ne iubeşte întâi. (1 Ioan 4; 19) Am cunoscut oameni duşi la exasperare de învăţăturile Bisericilor instituţionale şi care din cauza acestora cred că ei sunt prea ‚păcătoşi,’ pentru a îl urma pe Dumnezeu. Este de ajuns să îl primim pe Dumnezeu să locuiască în noi şi astfel vom începe să nu mai păcătuim. Nu este de ajuns un botez în apă, căci este nevoie de mai mult, de voinţa de a îl urma sincer pe El. Schimbarea nu vine „peste noapte,” ci vine în urma naşterii din nou, care este un proces de renaştere, de reclădire, spirituală de creştere continuă până vom ajunge la înălţimea plinătăţii staturii lui Cristos. </span></span> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 11pt;">Dumnezeu este în noi şi în afara noastră. Prin urmare, Dumnezeu este ‚stăpânul’ nostru prin aceea că El se stăpâneşte pe Sine în noi. Dumnezeu ne ‚stăpâneşte’ pe noi, nu la fel cum o fac conducătorii acestei lumi, ci prin aceea că ne consideră pe noi ca fiind parte din El, ca fiind El însuşi în noi, ca fiind una cu El. Dumnezeu ne stăpâneşte pe noi aşa cum se stăpâneşte pe Sine şi ne iubeşte şi ne înţelege pe noi aşa cum se iubeşte şi se înţelege pe Sine. Dumnezeu locuieşte în noi, în toţi cei care suntem ai Lui nu ca un stăpân absolut, ca un şef, ci ca şi o conştiinţă, ca o lumină spirituală, ca un veghetor, ca o putere. Toţi aceia în care locuieşte Dumnezeu formează împreună Biserica Sa, adică Trupul său Spiritual. Dumnezeu este în noi şi noi în El, căci viaţa noastră este ascunsă cu Cristos, în Dumnezeu. (Coloseni 3; 3) Dumnezeu este în noi, la fel cum era şi în Isus, adică într-o unitate perfectă cu noi, aşa încât noi trebuie să putem spune că cine ne-a văzut pe noi, l-a văzut pe Isus. Este vorba despre unitate, nu despre o ierarhie bazată pe putere. Isus este exemplu nostru în toate, mai ales în felul cum se îmbină natura divină şi natura umană în om. Da, Dumnezeu este Cel mai puternic, dar El nu îşi bazează relaţia cu noi, în primul rând, pe puterea Sa, ci pe sentimentele profunde pe care le are pentru noi. Dumnezeu îşi bazează relaţia cu noi şi pe promisiunile pe care le-a făcut, prin Isus. Fiind în noi, Dumnezeu nu ne conduce „din afară,” ca un monarh absolut, căci El ne ghidează dinăuntru, prin Duhul Său. Dumnezeu nu are nevoie de noi ca de o armată uriaşă de ‚supuşi’ perfecţi, care nici nu răsuflă, fără aprobarea Lui, ci are nevoie de persoane, înăuntru cărora să locuiască. Dumnezeu este Acela care respiră în noi, care trăieşte în noi şi care deci este ‚una’ cu noi. (Galateni 2; 20)</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 11pt;">Bisericile instituţionale ne prezintă un Dumnezeu, care este în afara noastră şi care doreşte supunere absolută şi necondiţionată, din partea noastră. Ele ne prezintă un Dumnezeu, exterior nouă, o fiinţă puternică care ne urmăreşte orice mişcare, pentru ca să poată să ne pedepsească şi deci să ne arunce în iad. Ne iartă mult, dar niciodată nu putem să fim siguri că nu mai greşim. Este o imagine care creează psihoze şi este o imagine falsă. Dumnezeu, atunci când este în noi, ne convinge despre păcate şi dacă El nu locuieşte în noi, nu avem cum să nu mai păcătuim. Fără Dumnezeu, care locuieşte în noi, putem să avem o aparenţă de sfinţenie, dar inima noastră rămâne ne renăscută. Putem avea o formă de evlavie, dar în fapt tăgăduind puterea lui Dumnezeu. Adică putem să scăpăm de furt, de fapte grave şi chiar de curvie, dar nu de invidie, de bârfă de răutate. Dacă nu iubim cum a iubit Cristos, suntem oameni buni, dar nu , în mod necesar, Creştini practicanţi. Semnul Creştinismului nu este acela de a fi om bun, care îşi vede de familia şi de afacerea sa, ci semnul, care îl deosebeşte pe Creştin de alţi oameni este acela de a iubi ca şi Cristos. (Ioan 13; 34-35) Nu doar soţul trebuie să îşi iubească soţia astfel, dar şi soţia trebuie să îşi iubească soţul în acelaşi fel, Cristos nu a făcut nici o deosebire. Deosebirea au făcut-o oameni şi au creat ierarhii între Creştini, ierarhii pe care Isus nu le-a stabilit. Dacă îmi arată cineva că Isus a spus că semnul care îi deosebeşte pe bărbaţii creştini este să iubească ca El şi semnul care le deosebeşte pe femeile creştine este, în primul rând, să fie supuse soţului, atunci voi accepta ierarhiile din instituţiile bisericeşti, dar Isus nu a spus aşa ceva. Învăţătura creştină stă, în primul rând şi într-o proporţie determinantă pe cuvintele spuse de Isus şi numai după acea pe îndreptările apostolilor. De aceea, eu propovăduiesc întoarcerea la Cristos şi nu doar la biserica apostolică. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 11pt;">Dumnezeu ne iubeşte pe noi, ca pe Sine însuşi, atunci când locuieşte în noi. În noi, la fel ca şi Isus, avem partea divină şi partea umană, care trebuie să fie într-o deplină armonie, adică trebuie să fie ‚una.’ Aşa cum Isus era o fiinţă unitară, tot astfel, noi şi Dumnezeu, care locuieşte în noi, suntem ‚una,’ deci unde mai este loc pentru un „stăpân absolut,” aşa cum îl prezintă Bisericile instituţionale pe Dumnezeu? Noi, atunci când auzim vorbindu-se despre Dumnezeu, în predicile din Bisericile instituţionale suntem tentaţi să ne gândim la o Persoană din afara noastră, care are ca funcţie principală să ne judece greşelile pe care le facem şi să vadă dacă ne supunem Lui, în mod total. De fapt, noi nici nu putem să nu greşim, din cauza firii noastre pământeşti, până când Dumnezeu nu locuieşte în noi. Duhul Sfânt este Cel care ne convinge de păcat şi nimeni nu poate să nu păcătuiască, dacă nu este convins, în mod personal, că cea ce face el sau ea este păcat. De ce? Pentru că nu tot ce zic tradiţiile omeneşti, că este păcat este întotdeauna păcat, ci ceea ce ne arată direct Dumnezeu că este păcat, aceea este păcat. Unele păcate sunt detaliate în Biblie, altele nu sunt. Nu putem să nu păcătuim, atâta vreme cât nu suntem conduşi de natura divină, de „firea duhovnicească,” care este în noi. Frica de un Dumnezeu exterior nouă, este doar începutul înţelepciunii, dar nu duce la desăvârşire, poate chiar corupe. (1 Ioan 4; 18; Galateni 5; 16-17) </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 11pt;">Trebuie să avem cu Dumnezeu o relaţie corectă, bazată pe respect reciproc şi dragoste. Dumnezeu ne respectă, El ne arată clar cele două opţiuni pe care le avem. Acestea sunt viaţa veşnică şi moartea veşnică, dar în final noi decidem ce alegem. El ştie dinainte ce alegem noi şi ne încurajează pe toţi să alegem viaţa, iar pe cei Aleşi îi ştie chiar înainte să se ştie ei înşişi. Aceasta se numeşte respect. Dumnezeu ne permite să ne hotărâm singuri soarta veşnică, în deplină cunoştinţă de cauză. Dacă alegem viaţa, Dumnezeu se va comporta cu noi aşa cum s-a comportat Isus cu ucenicii Lui. Unde era relaţia dintre un stăpân absolut şi ‚sclavii’ Săi, manifestă în relaţia dintre Isus şi cei care l-au urmat? Nici vorba de aşa ceva. Isus, Fiul lui Dumnezeu, Una cu Tatăl, s-a aplecat să spele picioarele ucenicilor, îi învăţa lucrurile Împărăţiei, vindeca pe cei credincioşi şi în final a murit pe cruce, pentru a îi salva veşnic pe ai Săi. Tatăl era în Isus, atunci când El făcea toate aceste lucruri. Prin urmare, aşa se va purta Tatăl cu noi şi în veşnicie.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 11pt;">Demagogia despre un Dumnezeu care doreşte să ne impună, cu orice preţ, autoritatea Sa, care ne pedepseşte cu iadul, cu torturi veşnice, dacă nu îl alegem pe El este o invenţie a instituţiilor bisericeşti. Dumnezeu ne pune în faţă viaţa şi moartea, nu ne pune în faţă viaţa în rai şi viaţa în iad. Dacă ar trebui să suferim veşnic, acesta înseamnă că ar trebui să trăim veşnic, pentru ca acest lucru să se poată întâmpla. Veşnic însă trăiesc numai cei care sunt mântuiţi. Cei ne mântuiţi mor pentru totdeauna. Noi suntem oricum muritori, deci Dumnezeu nu ne pedepseşte cu nimic, atunci când hotărăşte moartea noastră, dar ne oferă viaţa veşnică, la toţi aceia care cred în El. Credinţa în Dumnezeu de frica iadului este cea mai proastă motivaţie. Ioan Botezătorul s-a adresat Fariseilor, numindu-i „pui de năpârci” şi întrebându-i cine i-a învăţat să fugă de mânia viitoare, adică să vină la Dumnezeu doar de frică. Cu Dumnezeu trebuie să stabilim o relaţie personală bazată pe respect şi dragoste reciprocă şi nu pe frică. Frica noastră personală este începutul înţelepciunii, dar dragostea desăvârşită alungă frica. Nici un fricos nu va intra în Împărăţia Cerurilor, ne spune Pavel. Cum deci credem noi că noi vom intra în Împărăţia lui Dumnezeu, fiindu-ne frică de El, dar fără să îl iubim? Şi de ce să ne fie frică de El? Ce ne poate face El, ca să ne fie frică de El? Ne va omorî sau chiar ne va tortura veşnic, cred unii. Dacă Dumnezeu ar fi omorât imediat pe toţi aceia care nu au avut credinţă în El, specia umană nu ar mai fi existat şi nu ar fi prosperat. Ar fi existat numai câţiva Evrei, dar foarte puţini, pentru că cei mai mulţi nu au respectat voia Sa. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 11pt;">De murit murim oricum şi Dumnezeu nu se prea amestecă în justiţia oamenilor, atâta vreme cât ei trăiesc pe pământ, din respect pentru ei. Aşa se explică că de multe ori cei răi prosperă, dar numai până la un punct. Dacă Dumnezeu ar fi procuror sau judecător, care să facă dreptate, imediat cum se săvârşeşte o nedreptate, lumea noastră ar fi alta, dar, după cum vedem lumea este plină de nedreptăţi. Dumnezeu deci îi lasă pe cei muritori să moară veşnic, dar pe cei care îl iubesc pe El, îi aduce lângă El, pentru a fi împreună cu El, pentru veşnicie. Totul se face în deplină libertate. Dacă vrei trăieşti, dacă alegi moartea, vei muri. Unde este deci pricina de frică? Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-i slavă, ne spune cartea Apocalipsa lui Ioan. Cred că se vorbeşte de respect nu de frică. Să ţinem cont că există Dumnezeu şi că în final se va face dreptate pe pământ. Aleşii lui Dumnezeu vor trăi veşnic, dar cei care îl nesocotesc vor muri pentru veşnicie. Numai că nu Dumnezeu va distruge pământul, ci pământul va fi distrus de oameni, din lipsă de înţelepciune. Dumnezeu ştie toate aceste lucruri înainte ca ele să se întâmple şi ni le-a comunicat şi nouă din timp. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 11pt;">Dumnezeu va interveni şi el cu judecăţile sale, aşa cum ne informează cartea Apocalipsa lui Ioan, dar numai după ce răul se va fi ‚copt’ deplin pe pământ şi numai după ce majoritatea oamenilor vor aduce pământul în pragul distrugerii sale. Bisericile instituţionale l-au transformat pe Dumnezeu într-un autor de genocid şi într-un torţionar. Ele susţin că Dumnezeu va distruge pământul deoarece nu toţi oameni cred în El şi nu toţi oamenii sunt ‚pocăiţi.’ Problema este că nici cei mai mulţi ‚pocăiţi’ nu sunt ‚pocăiţi;’ Ce să mai vorbim despre restul lumii şi despre cei care sincer cred că nu există Dumnezeu? Nu va distruge Dumnezeu lumea, pentru că El nu comite genocid. Lumea se va distruge singură, dar Dumnezeu îi va salva pe toţi aceia, care sunt ai Lui şi va vărsa judecăţile Sale asupra pământului. Dumnezeu nu va chinui pe nimeni veşnic şi cine vrea să creadă altceva este dreptul lui sau al ei. Dumnezeu nu este un torţionar. El nu găseşte plăcere în a chinui oamenii şi ai îi vedea că suferă la nesfârşit. Poate că Închiziţia, mai nouă sau mai veche, aşa ar face la duşmanii săi, dar nu Dumnezeu. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 11pt;">Bisericile instituţionale ne prezintă un Dumnezeu nemilos şi torţionar, o Persoană periculoasă, de care trebuie să ne fie frică. Este fals. Cine ar putea să iubească un Dumnezeu care are un astfel de caracter? Eu personal, nu aş putea. Îl iubim pe Acel Dumnezeu, care ne-a iubit întâi şi care şi-a dat viaţa şi pentru noi. Aici este problema, credem în Dumnezeu de frica iadului sau îl iubim pentru dragostea Lui? Eu cred că Dumnezeu merită iubit pentru caracterul Lui minunat, pentru personalitatea Lui jertfitoare. Un Dumnezeu care ne învaţă să ne iubim duşmanii, dar în acelaşi timp, îşi pedepseşte duşmanii Săi, cu chinuri veşnice, nu mă încântă. Un astfel de Dumnezeu nu poate fi drept. El ar fi un Dumnezeu slab, care reacţionează, în mod disproporţionat şi care este inconsecvent. Nu ne-am putea baza pe dreptate din partea Lui. Un astfel de Dumnezeu i-ar preţui numai pe ‚lingăi,’ pe perverşii care îl laudă, ca să le meargă lor bine. Eu nu respect un astfel de Dumnezeu şi nu pot să îl urmez de frică. Numai că Dumnezeul, care s-a arătat în Isus nu este aşa, El este un Dumnezeu minunat, extrem de iubitor, care îi cunoaşte şi îi alege pe toţi aceia care îl primesc pe El şi care simt şi gândesc ca şi El. Dumnezeu şi-a dat viaţa pentru noi, ca să nu dispărem şi noi, atunci când lumea se va auto-distruge. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 11pt;">Mulţi se luptă să se supună lui Dumnezeu şi nu reuşesc, deoarece nu au adevărata motivaţie, pentru a fi cu El. Ei nu au devenit ca El, adică ca şi Isus, nu iubesc ca şi El şi de aceea nu îl înţeleg pe El. O credinţă oarbă, de frica iadului, nu reuşeşte să îl modeleze pe cel sau pe cea credincioasă, deoarece Dumnezeu a ales liber să fie Cel care Este, fără frică de nimic. Dacă motivaţia lui Dumnezeu nu este şi motivaţia noastră nu avem cum să îl înţelegem pe El. Dumnezeu nu ascultă de noi, fiindu-i este frică de noi, în mod evident nu îi este frică de noi, El ascultă de noi pentru că ne iubeşte. Între noi şi El există o relaţie de iubire, noi suntem gata să murim pentru El şi El este gata să moară pentru noi. Ne preţuim reciproc, vrem să fim împreună, pentru totdeauna, El şi noi. Îl dorim pe Dumnezeu şi El ne doreşte pe noi. Nu există nici un interes „politico-religios” la mijloc. Dumnezeu nu doreşte să câştige lupta cu satana folosindu-ne pe noi ca pioni, deoarece satana este deja învins. Între Dumnezeu şi noi există o dragoste dezinteresată, de ambele părţi şi cine vrea să intre în această dragoste este liber să o facă, trebuie însă să simtă şi să gândească aşa cum a simţit şi a gândit Cristos, atunci când şi-a dat viaţa pentru noi, pe cruce. Acest lucru este posibil numai dacă va fi născut din nou, adică dacă va fi născut din Dumnezeu. </span></span></div>
<span lang="RO" style="font-family: Times New Roman;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-size: 11pt;"> Vă invit să vizitaţi situl </span> </span><a href="http://www.bisericaspiritualaunica.com/" style="color: blue; text-decoration: underline; text-underline: single;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 11pt;">www.bisericaspiritualaunica.com</span></a></span>Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-37867716779000516902013-04-30T09:47:00.003-07:002013-04-30T09:47:49.388-07:00"Piatra" fundamentală a Bisericii Unice şi "pietrele" instituţiei bisericeşti<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="RO">Există o discrepanţă între evanghelii cu privire la momentul în care ni se spune că Isus l</span>-<span lang="RO">a numit Petru, adică piatră sau stâncă, pe Simon, ucenicul Lui. În Ioan 1; 42 ni se spune că Isus l-a numit pe Simon cu numele Petru (Cephas sau Chifa), de origine aramaică, unde este Kepha, atunci când l-a întâlnit prima data. Faptul că Isus l-a numit pe Simon cu numele Petru este un argument că Isus a dorit să înfiinţeze o instituţie religioasă, care să se numească Biserică?</span></span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 35px;">
<span style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i><span lang="RO"><span style="font-size: 11pt;">„Şi l-a dus la Isus. Isus l-a privit şi i-a zis: <<Tu eşti Simon, fiul lui Iona; tu te vei chema Chifa>>, (care, tălmăcit, însemnează Petru)”</span></span></i><span lang="RO"><span style="font-size: 11pt;"> (Ioan 1; 42)</span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 35px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 11pt;">În evanghelia după Matei ni se relatează că Isus l-a numit pe Simon cu numele Petru mult mai târziu, atunci când, acesta din urmă, l-a recunoscut pe El ca Fiind Fiul lui Dumnezeu. Este ca şi cum Isus l-a numit pe Simon cu numele Petru tocmai pentru că acesta din urmă l-a recunoscut pe El ca fiind Fiul lui Dumnezeu. Când l-a numit Isus pe Simon cu numele Petru, atunci când l-a văzut pentru prima dată sau când Simon l-a recunoscut pe El ca fiind Fiul lui Dumnezeu? Evangheliile nu concordă în această privinţă. Care dintre cele două versiuni este cea adevărată şi pare a fi mai aproape de adevărul istoric, cea din evanghelia după Matei sau cea din evanghelia după Ioan? Aşa cum am arătat în articolul intitulat „Piatra din capul unghiului este Isus şi nu Petru,” textul din Matei este cel mai probabil un adaus ulterior, ne autentic. Isus nu a spus niciodată că Petru este piatra pe care El îşi va zidi Biserica Sa. Isus, cel mai probabil l-a numit pe Simon cu numele Petru ca să arate rolul lui important în Biserica din Roma şi în istoria Creştinismului, dar nu pentru a fundamenta o instituţie bisericească pe reputaţia şi pe numele lui. În Matei 4; 18, când îl întâlneşte pe Simon, pentru prima dată, spre deosebire de evanghelia după Ioan, Isus nu îl numeşte pe Simon cu numele Petru.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 35px;">
<span style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i><span lang="RO"><span style="font-size: 11pt;">„Pe când trecea pe lângă marea Galileii, Isus a văzut doi fraţi: pe Simon, zis Petru şi pe fratele său Andrei, care aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari. El le-a zis: <<Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni>>.”</span></span></i><span lang="RO"><span style="font-size: 11pt;"> (Matei 4; 18-19) </span></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 35px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="RO"><span style="color: black; font-size: 11pt;"> Matei ne spune că Simon, când scria el evanghelia sa, era cunoscut şi sub numele de Petru. După Matei este limpede că Isus nu l-a numit pe Simon cu numele Petru, atunci când l-a întâlnit prima dată. Dacă Simon a fost cunoscut cu acest nume, adică Petru, înainte de a se întâlni cu Isus, aceasta ar însemna că Ioan nu este exact şi că nu Isus l-a numit pe Simon cu numele Petru. Deci cele două relatări, din Matei şi Ioan, nu sunt la fel, ceea ce aruncă o umbră în plus asupra textului din Matei 16; 18 şi ne dă dreptul să ne îndoim de autenticitatea sa. </span></span> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 35px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-size: 11pt;">„<<Dar voi,>> le-a zis El, <<cine ziceţi că sunt?>> Simon Petru, drept răspuns, I-a zis: „Tu eşti Cristosul, Fiul Dumnezeului celui viu>>!” Isus a luat din nou cuvântul şi i-a zis: <<Ferice de tine, Simone, fiul lui Iona; fiindcă nu carnea şi sângele ţi-a descoperit lucrul acesta, ci Tatăl Meu care este în ceruri. Şi Eu îţi spun: tu eşti Petru, şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui. Îţi voi da cheile Împărăţiei cerurilor şi orice vei lega pe pământ, va fi legat în ceruri şi orice vei dezlega pe pământ, va fi dezlegat în ceruri>>.” </span></span></i> <span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-size: 11pt;">(Matei 16; 15-19)</span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 35px;">
<span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-size: 11pt;">Desigur se poate presupune că Isus la numit Petru pe Simon înainte de întâmplările relatate în versetele de mai sus, poate tocmai atunci când l-a întâlnit, aşa cum ne spune Ioan. Cu toate acestea, numele de Petru nu înseamnă că acesta este ‚piatra’ pe care stă Biserica, ci înseamnă că Simon a fost o ‚piatră,’ un factor puternic în avansarea credinţei creştine în Roma. Petru a fost una dintre ‚pietre’ şi nu ‚Piatra’ de temelie, care este Isus. Cu multă abilitate, instituţia bisericească în formare a folosit numele lui Petru, care provenea din cuvântul aramaic Kepha, în greceşte petra, care înseamnă piatră şi l-a transformat pe Petru în baza instituţiei bisericeşti romane, piatra de temelie a Bisericii instituţionale. Adică moştenirea lui Petru este de fapt moştenirea apostolică, care dă dreptul numai instituţiilor bisericeşti, care continuă această moştenire să fie considerate Biserică. Pe acest principiu, al moştenirii apostolice, al tradiţiei care s-a transmis de la Petru, stau toate Bisericile instituţionale, deoarece toate consideră că singura informaţie valabilă despre Isus şi singura interpretare corectă a învăţăturilor Lui, vine numai prin moştenirea apostolică a lui Petru. </span> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 35px;">
<span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 11pt;">Cu alte cuvinte, numai urmaşii lui Petru şi ai apostolilor ştiu ce a vrut Isus să ne spună, noi restul degeaba aven Duhul lui Cristos în noi, că nu putem să ştim nimic. Eu resping acest principiu, care este legat şi de canonizarea numai anumitor texte ale Bibliei. Ce au vrut ‚urmaşii’ apostolilor să canonizeze a şi fost canonizat şi ce nu au vrut ei a rămas pe afară. Mai mult, în virtutea aşa zisei lor autorităţi exclusive ‚urmaşii’ apostolilor au modificat şi texte ale Bibliei, aşa cum o avem canonizată. Toţi suntem urmaşii apostolilor, toţi aceia care sunt născuţi din nou, adică născuţi din Dumnezeu. Nu avem o autoritate, unul mai mare decât altul, doar Cristos are autoritate spirituală, pe care o manifestă prin Duhul Sfânt. Instituţia bisericească în formare a preluat monopolul asupra credinţei creştine, şi dreptul de a interpreta învăţăturile lui Isus, după voia sa. Eu însă spun că trebuie să ne întoarcem la Isus, deoarece el este ‚Piatra’ de la temelia Bisericii şi instituţia bisericească formată pe moştenirea lui Petru nu are nici un privilegiu, în raport cu oricare din noi, care suntem născuţi din nou. Urmaşii apostolilor nu sunt numai episcopii, mitropoliţii, preoţii sau pastorii, suntem fiecare din noi şi, din punct de vedere al autorităţii, nu are nimeni o autoritate pe care să nu o aibă şi ceilalţi. De aici nevoia de libertate în credinţă. Toţi avem dreptul să credem liber ceea ce credem, din punct de vedere spiritual şi avem dreptul să ne exprimăm liber credinţa. Acesta este un principiu, încălcat foarte mult în trecut şi în prezent, de către Bisericile instituţionale. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 35px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 11pt;">Acest verset, de la „Şi Eu îţi spun ... „ care nu se regăseşte decât în una dintre cele patru evanghelii şi este, după părerea mea, o adăugire ulterioară, făcută ca să dea autoritate instituţiei bisericeşti în formare, adică Bisericii Romei este ‚temelia’ instituţiei bisericeşti în N.T. Un indiciu al adăugării târzii al acestui text şi deci al faptului că afirmaţia nu a fost făcută de Isus este şi prezentarea din evanghelia după Ioan în care Isus îl numeşte pe Simon cu numele de Petru, chiar atunci când îl întâlneşte şi nicidecum atunci când acesta îl recunoaşte ca fiind Fiul lui Dumnezeu. Isus l-a numit probabil pe Simon şi Petru dar nu ca să îl stabilească ca ‚piatră’ de temelie a Bisericii Sale, ci pentru a îi arăta caracterul, de care a dat dovadă în misiunea sa. Petru a fost un om tare, „ca o piatră” şi a luptat pentru cauza lui Dumnezeu, în ciuda unor scăderi, pe care de altfel Isus le-a anticipat, cum ar fi lepădarea de El. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 35px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 11pt;">În orice caz Petru nu este Piatra pe care stă Biserica, această Piatră, din capul unghiului este Isus. Este important de stabilit acest aspect deoarece ne ajută să stabilim că Isus nu a avut intenţia să fundamenteze pe pământ o instituţie, numită Biserică şi că această Biserică este o realitate spirituală şi nu instituţională. Isus nu a înfiinţat nici o instituţie bisericească cu numele de Biserică, aceasta este o invenţie umană şi pentru realizarea ei practică cineva a adăugat la textul evangheliei după Marcu, pe lângă cea ce se găseşte în toate cele patru evanghelii o completare, care să îl facă pe primul episcop al Bisericii din Roma, ‚piatra’ pe care stă Biserica, conferindu-i o autoritate, pe care Isus nu i-a dat-o. A fondat Isus Biserica pe apostolul Petru, cel mai oscilant şi impulsiv dintre apostoli sau pe Duhul Sfânt, adică pe Duhul lui Dumnezeu? Eu susţin că Biserica este fondată pe Duhul Sfânt şi nu pe autoritatea oamenilor, fie şi a apostolilor Petru sau Pavel. De aceea, oricine este umplut cu Duhul Sfânt are aceeaşi autoritate ca şi apostolii şi este, într-un sens larg un apostol, adică un trimis a lui Dumnezeu. Această nu ne dă, nici nouă şi nu le-a dat nici lor o autoritate specială. Numai ceea ce vine direct de la Dumnezeu, prin Duhul Sfânt, are autoritate specială şi anume atunci când ni se spune „aşa vorbeşte Dumnezeu ... „ sau „glas de Dumnezeu, nu de om ... „ sau ceva asemănător. Desigur N.T. are autoritate specială, dar numai atunci când textele sale nu se contrazic între ele şi când nu deviază de la învăţătura clară a lui Isus. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 35px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 11pt;">Trebuie să ţinem cont însă că şi textele N.T. sunt rodul prelucrării continue, pe parcursul a aproape 2000, de către instituţia bisericească. De exemplu, chiar şi în zilele noastre se fac traduceri după traduceri, care nu modifică esenţa dar umblă la formă. Textele adevărate ale N.T. care nu înşeală niciodată, sunt scrise în inima noastră de Dumnezeu. (Ieremia 32; 33) Dacă sunt şi prorocii false, acestea nu îi vor înşela pe cei Aleşi, care au primit de la Dumnezeu darul deosebirii duhurilor. Nu există copil autentic al lui Dumnezeu, care să nu aibă darul deosebirii duhurilor. (1Corinteni 12; 10) Numai aceia care nu au Duhul lui Cristos şi deci nu sunt ai Lui vor putea fi înşelaţi de o prorocie falsă. Isus este viu şi El îşi conduce direct Biserica Sa, prin Duhul Sfânt şi de aceea numai aceia care sunt conduşi, în mod personal, de Duhul Sfânt fac parte din Biserica Sa unică. Toţi ceilalţi Creştini fac parte din Bisericile instituţionale, ceea ce este cu totul altceva. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 35px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 11pt;">Isus a spus că acolo unde sunt doi sau trei, acolo este şi El. (Matei 18; 20) Atenţie însă că Isus nu a spus că în numele Lui trebuie să se înfiinţeze o instituţie numită Biserică, ci a spus că ori de câte ori şi oriunde, în orice loc pe pământ se adună două sau trei persoane acolo va fi şi El. Isus nu a spus că dacă două sau trei persoane se organizează şi se hotărăsc să ‚înfiinţeze’ o Biserică, acolo este Biserica. Aceasta se află acolo unde sunt adunate două sau trei persoane, în numele lui Isus, dar numai atâta timp, cât ele sunt acolo, în numele Lui şi nu şi după aceea, în forma unei organizaţii religioase. Acestea din urmă pot fi folositoare, pentru socializarea sau apărarea Creştinilor, dar nu sunt Biserica lui Cristos şi în nici un caz nu trebuie confundată cu aceasta. Trebuie să recunoaştem organizaţiile religioase, inclusiv cele numite Biserică ca având funcţiile lor, dar trebuie să le departajăm clar de realitatea spirituală, care este adevărata Biserică a lui Dumnezeu. Atunci când apare confuzia, viaţa spirituală a oamenilor este complet „întoarsă pe dos.” Atunci apar şi indivizi cu pretenţie de autoritate, atunci oamenii sunt învăţaţi tot felul de doctrine, care să justifice existenţa acelui grup de oameni ca şi o organizaţie religioasă, în mod ne justificat numită Biserică. Din cauza acestei confuzii între Biserică şi instituţiile bisericeşti mulţi Creştini îşi pierd reperul, adică pe Cristos. În loc să fie conduşi la El, în mod personal sunt învăţaţi ce trebuie să creadă de către oameni şi sunt învăţaţi să asculte de instituţiile bisericeşti, nu numai de Dumnezeu. Mulţi se împăunează cu autoritate religioasă, uzurpând o autoritate care aparţine numai lui Dumnezeu. Fiecare trebuie să se conecteze direct la Dumnezeu, aşa cum se racordează, de exemplu, la curentul electric şi nu să se lumineze doar cu lumânări sau lanterne cu baterie, oferite de instituţiile bisericeşti, sub formă de predici. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 35px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 11pt;">Cu alte cuvinte, atâta vreme cât acele persoane sunt împreună, în acel loc, Isus va fi acolo şi El, bineînţeles că prin Duhul Sfânt. Când acele persoane se despart, Isus rămâne în interiorul fiinţelor fiecăruia dintre ele nu într-o structură organizatorică, numită Biserică. Încă un aspect interesant. În Ioan 21; 15, când după Înviere, Isus îl întâlneşte pe Simon pe malul mării Tiberiadei, El nu se adresează acestuia cu Petru, dar cu Simon fiul lui Iona. Isus, în mod categoric, vedea în Petru un păstor al oilor Sale şi i-a transmis lui Petru această dorinţă a Sa, aşa cum rezultă din Ioan 21; 15-17, dar aceasta nu îl face pe Petru ‚piatra’ de temelie a Bisericii, ca şi instituţie bisericească, deoarece Isus i-a cerut să pască mieluşeii, oiţele şi oile Sale şi nu vre-o organizaţie religioasă. Tocmai această diferenţiere între cele trei categorii de oi ne arată faptul că Isus a avut în vedere indivizii, cu particularităţile lor şi nicidecum un sistem religios. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 35px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="RO"><span style="color: black; font-size: 11pt;">În orice caz, chiar dacă mi s-ar dovedi, fără putinţă de tăgadă, că totuşi Isus a spus cuvintele care se află în textul din Matei 16; 18, ceea ce desigur nu este cazul de a fi realizat doar în baza textelor N.T., totuşi nici chiar în acest mod nu rezultă că Petru stă la temelia Bisericii lui Dumnezeu, deci că Biserica este o instituţie, bazată pe moştenirea lui Petru. Isus ar fi avut în vedere, într-un asemenea caz, afirmaţia lui Petru, că El este Fiul lui Dumnezeu, făcută prin Duhul Sfânt şi nu persoana lui Petru care era foarte schimbător. Petru l-a dezamăgit pe Isus, chiar şi cu ocazia răstignirii, când s-a lepădat de Isus. Pe de altă parte, apostolul Pavel este acela care a conferit universalitate Creştinismului, deoarece el a dus evanghelia lui Isus la neamuri şi astfel a făcut ca învăţătura Lui să nu se transforme într-o ramură a iudaismului. În fond, Pavel a avut o extensie cu mult mai mare a activităţii lui spirituale faţă de Petru şi atunci de ce ar fi Petru şi nu Pavel, mai important pentru Biserica instituţională creştină? Cu toate acestea nici Petru şi nici Pavel nu sunt piatra de temelie a Bisericii, ci ‚Piatra’ de temelie este Isus. Adică Isus îşi conduce direct Biserica Sa, prin cei care sunt ai Săi şi pe care îi ghidează direct prin Duhul Sfânt şi nu prin mijlocirea vre-unei organizaţii religioase sau instituţii bisericeşti. Nu există mijlocitor între om şi Dumnezeu, altul decât Duhul lui Cristos. Cine nu are Duhul lui Cristos, nu este al Lui şi îşi mai pierde şi timpul pe la aşa zise Biserici. Poate însă să ceară lui Dumnezeu să primească Duhul Său cel Sfânt şi atunci cel în cauză va vedea lumea altfel şi va înţelege credinţa creştină aşa cum trebuie. Adevărata Biserică a lui Dumnezeu este Biserica Duhului Sfânt. </span></span> </span></div>
<div align="justify" style="line-height: 150%; text-indent: 35px;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-size: 11pt;"><span style="color: black;">Nu există nici un temei biblic pentru a menţine ideea că Isus a dorit să înfiinţeze o organizaţie sau instituţie numită Biserică şi adresele Lui către Bisericile din Apocalipsa lui Ioan se referă, în primul rând, la diferite perioade istorice din istoria Creştinismului. Instituţiile bisericeşti sunt o creaţie umană, în numele lui Dumnezeu şi Isus are mulţi copii în ele, dar El nu priveşte ca pe Biserica Sa unică nici o instituţie bisericească, ci pe toţi aceia care sunt ai Lui, indivizi şi nu instituţii. Biserica lui Dumnezeu este una, instituţiile bisericeşti sunt multe. Cristos are o Biserică care este formată din toţi cei Aleşi, din toate timpurile, indiferent de confesiunea creştină, în care aceştia au fost înscrişi şi indiferent dacă au fost înscrişi sau nu într-o confesiune creştină. Isus nu se uită la doctrina la care am aderat, ci se uită la inima noastră. Cu toate acestea, trebuie să fim atenţi ca doctrinele Bisericilor instituţionale să nu ne ducă în eroare, să nu ne facă intoleranţi şi judecători să nu ne facă mândrii şi să nu ne separe de Cristos, introducând instituţiile bisericeşti ca intermediar între noi şi El. Bisericile instituţionale abuzează de multe ori de rolul lor şi se amestecă în relaţia personală dintre noi şi Dumnezeu şi încearcă să ne facă să ascultăm mai mult de ele, decât de Dumnezeu. Bisericile instituţionale încearcă, în spatele unei forme de evlavie, să ne transforme în adepţii doctrinelor şi sistemelor lor religioase şi nu în adepţii Persoanei lui Cristos. Vă invit să vizitaţi situl</span> </span> </span><a href="http://www.bisericaspiritualaunica.com/" style="color: blue; text-decoration: underline; text-underline: single;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 11pt;">www.bisericaspiritualaunica.com</span></a></span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-1357840203359792572013-04-29T14:26:00.002-07:002013-04-29T14:26:18.405-07:00Piatra din capul unghiului este Isus şi nu Petru<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span lang="RO" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Nu este Petru piatra de temelie a Bisericii, ci Duhul Sfânt care l-a animat pe Petru atunci când a spus: Tu eşti Cristosul, Fiul Dumnezeului Celui viu. Piatra din capul unghiului, pe care stă Biserica lui Dumnezeu este Isus şi nu Petru. Adevărata Biserică a lui Dumnezeu stă pe „Piatra de temelie” care este Isus dar instituţia bisericească Romano Catolică şi toate instituţiile bisericeşti, care au decurs din ea stau pe ‚piatra’ care este Petru. Între cele două este o mare diferenţă. Când spun instituţii bisericeşti mă refer la toate organizaţiile şi structurile religioase, făurite de oameni şi pe care ei le numesc Biserică. Organizarea, prevăzută de către N.T., a Bisericii, în păstori, apostoli, proroci, ş.a.m.d., se adresează la Biserica Spirituală Unică, în care toate aceste misiuni sunt distribuite între credincioşi aşa cum doreşte Dumnezeu, nu aşa cum hotărăsc oamenii. Darurile duhovniceşti şi misiunile în Biserică nu sunt stabilite prin alegeri electorale, ci prin alegere din partea lui Dumnezeu. Acestea nu reprezintă ‚funcţii’ stabilite de majoritatea celor prezenţi la adunarea generală a membrilor sau de către ierarhia bisericească. În adevărata Biserică a lui Dumnezeu, ele sunt darurile Duhului Sfânt. Nimeni nu are nici o funcţie ierarhică în adevărata Biserică a lui Dumnezeu, alta decât aceea de frate şi soră. Darurile şi roadele Duhului Sfânt sunt distribuite de Dumnezeu în Biserica Sa spirituală şi cei care le primesc se află, fie în diverse Biserici instituţionale fie în afara lor. Nu doar Penticostalii sau doar membrii anumitor Biserici instituţionale manifestă darurile şi roadele Duhului Sfânt, ci toţi aceia care sunt în relaţie directă cu Isus, indiferent de confesiunea creştină de care aparţin.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span lang="RO" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Petru este doar una dintre pietre, dar ‚piatra’ din capul unghiului, piatra de fundament a Bisericii lui Dumnezeu nu este Petru, ci este Isus. Dacă Petru este piatra de temelie a Bisericii atunci Biserica este o instituţie religioasă, deoarece Petru este primul Papă şi deci primul care stă la baza instituţiei bisericii. Dacă Isus este ‚Piatra’ pe care stă Biserica, atunci aceasta nu este o instituţie bisericească sau alta, ci este Trupul Său unic, este Biserica Spirituală Unică. Ca să înţelegem bine ceea ce a vrut Isus să îi spună cu adevărat lui Petru, atunci când i-a comunicat că el este piatra pe care Cristos îşi va zidi Biserica trebuie să avem în vedere chiar cuvintele lui Petru.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i><span lang="RO">„Apropiaţi-vă de El, piatra vie, lepădată de oameni, dar aleasă şi scumpă înaintea lui Dumnezeu. Şi voi, ca nişte pietre vii, sunteţi zidiţi ca să fiţi o casă duhovnicească, o preoţie sfântă şi să aduceţi jertfe duhovniceşti, plăcute lui Dumnezeu, prin Isus Cristos. Căci este scris în Scriptură: <<Iată că pun în Sion o piatră din capul unghiului, aleasă, scumpă; şi cine se încrede în El, nu va fi dat de ruşine>>.”<span class="Apple-converted-space"> </span></span></i><span lang="RO">(1Petru 2; 4-6)</span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span lang="RO" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Paradoxal dar chiar Petru ne spune că nu este el piatra pe care este clădită Biserica, că de fapt Cristos este această piatră, iar el, Petru, nu este decât una dintre multele pietre vii, care alcătuiesc casa duhovnicească a lui Dumnezeu. Casa aceasta duhovnicească este adevărata Biserică a lui Dumnezeu şi nu sunt mai multe case duhovniceşti, un întreg cartier, aşa cum sunt Bisericile instituţionale, este deci o singură casă duhovnicească construită din pietre vii, adică din credincioşii regeneraţi spiritual. Nu acelaşi lucru îl afirmă instituţiile bisericeşti, care toate, inclusiv cele Protestante şi Neo-protestante, afirmă că Isus a stabilit ca Petru să fie ‚piatra’ de temelie a Bisericii, adică a instituţiei bisericeşti.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 11pt;">În 1Corinteni 3; 9-11, apostolul Pavel spune despre apostoli şi despre Creştini:<span class="Apple-converted-space"> </span><i>„Căci noi suntem împreună lucrători cu Dumnezeu. Voi sunteţi ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu. După harul lui Dumnezeu, care mi-a fost dat, eu, ca un meşter-zidar înţelept, am pus temelia şi un altul clădeşte deasupra. Dar fiecare să ia bine seama cum clădeşte deasupra. Căci nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care a fost pusă şi care este Isus Hristos.”<span class="Apple-converted-space"> </span></i>Nu trebuie să uităm niciodată că Domnul Isus, o Persoană, este temelia, şi aceasta înseamnă că nimeni altcineva, nici măcar Petru, nu este piatra pe care este zidită Biserica.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-size: 11pt;">„Astfel dar, după cum aţi primit pe Cristos Isus, Domnul, aşa să şi umblaţi în El, fiind înrădăcinaţi şi zidiţi în El, întăriţi prin credinţă, după învăţăturile care v-au fost date şi sporind în ea cu mulţumiri către Dumnezeu.”</span></span></i><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-size: 11pt;"><span class="Apple-converted-space"> </span>(Coloseni 2; 6-7). </span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 11pt;">Iată ce le spune Isus la conducătorii religioşi din timpul vieţii Lui pământeşti în Matei 21:42:<span class="Apple-converted-space"> </span><i>„N-aţi citit niciodată în Scripturi că: „Piatra pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului; Domnul a făcut acest lucru şi este minunat în ochii noştri?”</i><span class="Apple-converted-space"> </span>În mod asemănător şi Pavel declară despre Creştinii dintre naţiuni în Efeseni:</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-size: 11pt;">„Aşa dar, voi nu mai sunteţi nici străini, nici oaspeţi ai casei, ci sunteţi împreună cetăţeni cu sfinţii, oameni din casa lui Dumnezeu, fiind zidiţi pe temelia apostolilor şi prorocilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos. În El toată clădirea, bine închegată, creşte ca să fie un Templu Sfânt în Domnul. Şi prin El şi voi sunteţi zidiţi împreună, ca să fiţi un lăcaş al lui Dumnezeu, prin Duhul.”</span></span></i><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-size: 11pt;"><span class="Apple-converted-space"> </span>(Efeseni 2; 19-22)</span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span lang="RO" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> Există un singur Templu sfânt, nu mai multe, deci mulţimea de Biserici instituţionale nu sunt Templul sfânt a lui Dumnezeu. Biblia nu ne vorbeşte de mai multe Biserici, mai multe Temple sfinte, ci doar de unul singur, despre Biserica Spirituală Unică. Aceasta nu este o nouă denominaţiune creştină, ci o realitate spirituală, care îi cuprinde pe toţi cei credincioşi, indiferent de confesiunea creştină de care aparţin şi aceasta sub semnul soliei din Apocalipsa lui Ioan. Când glasul ceresc va anunţa toţi cei aleşi vor trebui să iasă din toate Bisericile instituţionale, pentru a nu se face părtaşi la păcatele lor. Toţi cei credincioşi sunt Templul sfânt a lui Dumnezeu şi sunt legaţi unii cu ceilalţi printr-o legătură spirituală, duhovnicească şi nu printr-o legătură instituţională, religioasă. Fiecare dintre cei regeneraţi spiritual, prin aceea că sunt născuţi din Dumnezeu, sunt Templul lui Dumnezeu, deoarece sunt Templul Duhului Sfânt, deci Templul unic, Biserica celor Aleşi este formată din Temple umane, din indivizi şi nu din instituţii bisericeşti. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span lang="RO" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> Petru nu a fost altceva decât o piatră vie printre multe alte pietre vii şi nicidecum ‚piatra’ pe care este zidită Biserica.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i><span lang="RO">„<<Dar voi,>> le-a zis El, <<cine ziceţi că sunt?>> Simon Petru, drept răspuns, I-a zis: „Tu eşti Cristosul, Fiul Dumnezeului celui viu>>!” Isus a luat din nou cuvântul şi i-a zis: <<Ferice de tine, Simone, fiul lui Iona; fiindcă nu carnea şi sângele ţi-a descoperit lucrul acesta, ci Tatăl Meu care este în ceruri. Şi Eu îţi spun: tu eşti Petru, şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui. Îţi voi da cheile Împărăţiei cerurilor şi orice vei lega pe pământ, va fi legat în ceruri şi orice vei dezlega pe pământ, va fi dezlegat în ceruri>>.”<span class="Apple-converted-space"> </span></span></i><span lang="RO">(Matei 16; 15-19)</span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span lang="RO" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">De ce, din patru evanghelii, textul în care Petru este numit ‚piatra’ pe care stă Biserica se află doar în una dintre ele? Dacă acest aspect esenţial ar fi fost o afirmaţie autentică, făcută de Isus, nu ar fi atras atenţia tuturor celor patru evanghelişti? Eu sunt convins că da şi faptul că se află doar în evanghelia lui Matei, fără să fie consemnată şi în Marcu, o evanghelie datată anterior şi sursă de documentare pentru autorul evangheliei după Matei, ridică un mare semn de întrebare. Această omisiune consider că nu este întâmplătoare, având în vedere şi contextul în care afirmaţia lui Isus este prezentată. După numai câteva versete însă, în aceeaşi evanghelie după Matei, atunci când Petru a încercat să intervină în planurile lui Isus şi să îl împiedice să îşi ducă la îndeplinire aceste planuri el a primit o replică usturătoare din partea lui Cristos:</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span lang="RO" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">„Dar Isus S-a întors şi a zis lui Petru: <<Înapoia Mea Satano: tu eşti o piatră de poticnire pentru Mine! Căci gândurile tale nu sunt gândurile lui Dumnezeu, ci gânduri de ale oamenilor>>.” (Matei; 16; 23)</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span lang="RO" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Piatra pe care urma să fie zidită Biserica a devenit dintr-o dată o piatră de poticnire pentru Isus. De ce? Cum se explică o schimbare atât de bruscă în atitudinea Lui? Acest text pur şi simplu nu îşi găseşte locul în acel context. Petru este apreciat foarte mult de Isus şi brusc este depreciat la cel mai jos nivel, la nivelul lui satana. Cu alte cuvinte, relatarea din Matei ne arată un Isus care îşi schimbă starea de spirit dintr-un moment în altul, ca şi cum nu ar şti dinainte tot ce se va întâmpla. Numai că celelalte evanghelii consemnează prima parte a naraţiunii, cea în care Petru îl recunoaşte pe Isus ca fiind Fiul lui Dumnezeu, dar nu şi partea în care Isus îl dojeneşte aspru, numindu-l satana. Eu sunt convins că această parte, cea de a doua, din textul menţionat, aflat în Matei, versetele 18-19, de la cap. 16, sunt o adăugire ulterioară, necesară pentru a legitima existenţa unei instituţii bisericeşti, la Roma.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: black;"><span lang="RO"><span style="font-size: 11pt;">Ce funcţie a avut deci Petru? El a fost o piatră vie printre multele pietre vii, care sunt Creştinii născuţi din nou. A fost şi apostol printre mulţii apostoli, care pe lângă cei 12 apostoli, care au fost împreună cu Cristos au contribuit la transmiterea mesajelor lui Dumnezeu. Cuvântul apostol vine din limba greacă şi înseamnă trimis, în cazul nostru înseamnă trimis de Dumnezeu. Avem pe de o parte cei 12 apostoli, care l-au cunoscut pe Isus, în mod personal. Pe de altă parte, toţi cei cu adevărat trimişi de Dumnezeu sunt apostolii Săi. Acesta nu este un titlu cu care să se mândrească cineva, ci este o responsabilitate care atârnă pe umerii tuturor celor credincioşi. Toţi suntem trimişi de Dumnezeu ca să transmitem mai departe mesajul Său. Cuvântul apostol deci are un înţeles restrâns, care se rezumă la cei 12 apostoli, ucenicii care au fost cu Isus, cât acesta a fost pe pământ şi un sens larg care îi include pe toţi Creştinii care au avut un mesaj important de comunicat umanităţii. Apostolii şi prorocii, dar şi toţi ceilalţi creştini născuţi din nou, sunt temelia şi zidurile adevăratei Biserici a lui Dumnezeu.<span class="Apple-converted-space"> </span></span></span></span><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-size: 11pt;">Petru face parte, alături de Ioan, de Iacov, de Pavel şi alţi apostoli din construcţia Bisericii lui Dumnezeu, dar ‚Piatra’ din capul unghiului, cea pe care este zidită adevărata Biserică a lui Dumnezeu este Isus şi nimeni altcineva. Toţi cei credincioşi sunt pietrele vii ale acestei construcţii şi această descriere nu se potriveşte numai lui Petru. De fapt, apostolul Pavel a contribuit tot atât de mult ca şi apostolul Petru, sau poate şi mai mult la răspândirea Creştinismului.</span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span lang="RO" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Taina fărădelegii lucrează în Bisericile instituţionale. Organizaţiile religioase numite Biserică s-au depărtat de planurile lui Dumnezeu şi în felul acesta, fără să îşi dea seama bine, au început să realizeze planurile lui satana. Îmbrăcarea cu autoritate spirituală a Bisericilor instituţionale şi transformarea părerilor despre Dumnezeu, materializate în doctrine şi dogme, în adevăruri absolute, „adevăruri divine,” adică inspirate în mod divin, duce la monopolizarea autorităţii spirituale şi transformarea Bisericilor instituţionale în mecanisme de constrângere spirituală. Taina fărădelegii înseamnă de fapt orice autoritate în materie spirituală, alta decât a lui Dumnezeu, orice adaos ne dorit la învăţăturile lui Cristos. Introducerea autorităţii umane, în materie spirituală şi conducerea ierarhică, în interiorul Bisericilor instituţionale nu este învăţătura lui Isus, ci este o învăţătură umană, construită după chipul lumii în care trăim şi nu după chipul Împărăţiei lui Dumnezeu.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span lang="RO" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Împărăţia lui Dumnezeu, pe care a propovăduit-o Isus are câteva principii de bază. Primul este principiul iubirii. Oricât de multă valoare există în toate celelalte elemente ale Creştinismului totuşi cea mai bună cale este dragostea. „Umblaţi dar după darurile cele mai bune. Şi vă voi arăta o cale nespus mai bună.” (1Corinteni 12; 31) Darurile duhovniceşti sunt deosebit de importante pentru înaintarea spirituală a oricărui Creştin şi totuşi ceea mai bună cale este dragostea. Dragostea este esenţa, spiritul credinţei creştine ea este împlinirea legii. (Romani 13; 8-10) </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span lang="RO" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">În al doilea rând este înlocuirea principiul ierarhiilor şi a autorităţii umane, în probleme spirituale, cu principiul unităţii desăvârşite şi al acordării de întâietate celuilalt. Introducerea principiului de mai mare şi mai mic în Bisericile instituţionale, introducerea autorităţii umane, în probleme spirituale, reprezintă taina fărădelegii, care într-un grad mai mare sau mai mic se regăseşte în toate instituţiile bisericeşti. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i><span lang="RO">„Iubiţi-vă unii pe alţii cu o dragoste frăţească. În cinste, fiecare dea întâietate altuia.”</span></i><span lang="RO">(Romani 12; 10)</span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span lang="RO" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Cine este cel mai mare în Împărăţia lui Dumnezeu? Aceasta este ceea ce i-a preocupat pe oamenii din toate timpurile.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i><span lang="RO">"Si le-a zis: `Adevărat va spun ca, daca nu vă veţi întoarce la Dumnezeu si nu va veţi face ca nişte copilaşi, cu nici un chip nu veţi intra în Împărăţia Cerurilor`."</span></i><span lang="RO"><span class="Apple-converted-space"> </span>(Matei 18,3)</span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span lang="RO" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Petru era plecat sa pescuiască atunci când Isus i-a chemat pe ceilalţi ucenici la Sine.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i><span lang="RO">"Despre ce vorbeaţi unul cu altul pe drum?"</span></i><span lang="RO"><span class="Apple-converted-space"> </span>(Marcu 9,33).</span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span lang="RO" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Spre marea lor ruşine, ei se certaseră cu privire la cine sa fie cel mai mare in Împărăţia care avea sa vina. Chiar dacă Isus le spusese ca urma sa moară, faptul ca El menţionase ca Se va întoarce la Ierusalim le înflăcărase iarăşi speranţele ca s-ar putea ca Învăţătorul să instaureze noua Sa Împărăţie. Disputa cu privire la supremaţie se iscase intre ei încă de la începutul călătoriei prin Galilea si atinsese punctul maxim la intrarea lor in Capernaum. Când Petru s-a întors de la mare, ucenicii i-au spus şi lui despre întrebarea Mântuitorului si, in cele din urma, unul dintre ei a îndrăznit sa-L întrebe pe Isus: „Cine este mai mare în Împărăţia cerurilor?" Ucenicii manifestau aceeaşi lupta pentru supremaţie care îl condusese si pe Satana sa spună: "Voi fi ca Cel Prea Înalt" (Isaia 14,14). Spiritul lui era cu totul opus celui al Domnului Cristos, pentru că Isus a procedat într-un mod contrar sistemului lumii.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span lang="RO" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">"<i>S-a dezbrăcat pe Sine Însuşi si a luat chip de rob, făcându-se asemenea oamenilor. La înfăţişare a fost găsit ca un om; S-a smerit si S-a făcut ascultător pana la moarte, si încă moarte de cruce".</i><span class="Apple-converted-space"> </span>(Filipeni 2,7.8).</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span lang="RO" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">A ocupa cel mai ‚neînsemnat,’ în aparenţă, loc in lucrarea lui Dumnezeu înseamnă sa fii încoronat cu slavă si cu onoare. În lucrarea lui Dumnezeu nu există locuri ne importante sau ne însemnate. Fiecare copil a lui Dumnezeu este un unicat şi ocupă un loc foarte important în ochii lui Dumnezeu, asemănător cu acela pe care îl ocupă Fiul Său Isus Cristos. Isus a dorit să-i înveţe o lecţie pe ucenicii Săi.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i><span lang="RO">"Dacă vrea cineva sa fie cel dintâi, trebuie sa fie cel mai de pe urma din toţi si slujitorul tuturor"</span></i><span lang="RO"><span class="Apple-converted-space"> </span>(Marcu 9; 35). Luând un copilaş in braţe, El a spus:<span class="Apple-converted-space"> </span><i>"Oricine primeşte pe unul dintre aceşti copilaşi, in Numele Meu, Mă primeşte pe Mine; şi oricine Mă primeşte pe Mine, nu Mă primeşte pe Mine, ci pe Cel care M-a trimis pe Mine"</i><span class="Apple-converted-space"> </span>(vers. 37).</span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span lang="RO" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Piatra pe care stă Biserica lui Dumnezeu este Isus şi nu Petru şi de aceea adevărata Biserică a lui Dumnezeu este o realitate spirituală unică şi nu una sau mai multe instituţii bisericeşti. Piatra adevărata, Piatra din capul unghiului, este Isus, El este centrul Bisericii sale. Petru este doar piatra pe care a fost clădită instituţia bisericească, care are un caracter istoric, care este o organizaţie religioasă şi care nu este Trupul lui Cristos.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 5pt 0cm; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="RO">Toate Bisericile instituţionale creştine îşi justifică existenţa pe principiul că Isus a înfiinţat o organizaţie numită Biserică şi primul ei conducător a fost Petru.<span class="Apple-converted-space"> </span></span>Puţini sunt cei ca mine care spun că nu este aşa.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 5pt 0cm; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">El este Piatra de temelie a Bisericii, deci dacă vorbim de Biserică ea este una spirituală, adică bazată pe activitatea Duhului Sfânt în om şi nu o instituţie construită de oameni, pe moştenirea lui Petru.<span class="Apple-converted-space"> </span><span lang="FR">Adică Biserica nu este bazată pe tradiţie, ci pe lucrarea vie a lui Dumnezeu în fiecare credincios adevărat.</span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span lang="FR" style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-size: 11pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Vă invit să vizitaţi websitul<span class="Apple-converted-space"> </span></span></span><a href="http://www.bisericaspiritualaunica.com/" style="color: #3c376f; text-decoration: none;"><span style="color: blue; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 11pt;">www.bisericaspiritualaunica.com</span></a></span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-58316228378128246572013-04-29T14:23:00.001-07:002013-04-29T14:23:05.267-07:00Instituţiile bisericeşti îşi construiesc o pavăză falsă<div align="justify" class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-size: x-small;"> </span></span><span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Instituţiile bisericeşti sunt forma prin care spiritualitatea creştină s-a adaptat şi se adaptează la lume. Ele au fost mai întâi de toate „braţul înarmat” al Creştinilor, protecţia lor, după ce iniţial au fost persecutaţi pe nedrept în timpul diferitelor perioade de persecuţie, din Imperiul Roman. Atunci când Împăratul Constantin a creat oportunitatea, Creştinii din Imperiu Roman au preluat puterea politică şi au creat un scut invincibil de protecţie, în jurul celor credincioşi. Aceştia nu au mai fost măcelăriţi de romani, dar treptat şi-au pierdut vigoarea şi puritatea credinţei. Ostilitatea care a întărit credinţa Creştinilor, în perioadele de persecuţie a fost înlocuită cu puterea asupra membrilor altor religii, pe care Creştinii i-au tratat la fel cum au fost ei trataţi de către Romani. În felul acesta, Creştinii au dovedit că practica socială, de grup sau instituţională, a credinţei lor nu se deosebeşte prea mult de cea a altor religii. Au procedat la fel ca şi Evrei, care şi-au măcelărit duşmanii, adică alte popoare care locuiau în jurul lor. Dar nu aceasta a fost învăţătura lui Isus, care s-a opus distrugerii vrăşmaşilor. În mijlocul acestui vârtej social sfinţii din toate denominaţiunile nu au urmat, în primul rând, instituţiile şi doctrinele lor, ci Persoana lui Cristos.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Mai mult decât atât, Creştinismul a devenit o religie populară, a celor mulţi. Ce s-ar fi întâmplat dacă Creştinismul ar fi rămas doar credinţa unui grup minoritar din Imperiul Roman? Nu ar fi fost el înghiţit de către cultele păgâne? Ce rămânea deci de făcut autorităţilor instituţiei bisericeşti, ce altceva decât să lichideze pe credincioşii altor religii păgâne? Nu ar fi fost toleranţa religioasă o slăbiciune, un factor de anihilare a noi credinţe creştine, care îşi stabiliza un loc în Imperiul Roman? Principiu fundamental pe care personal mă bazez şi în care cred este acela că Dumnezeu are grijă de Biserica Sa, El o apăra la nevoie şi atunci când oamenii încep să aibă ei grijă, când încep să facă servicii lui Dumnezeu intervine abuzul. Lucrul acesta este valabil pentru toate religiile. Atunci când instituţiile religioase încep să ‚apere’ credinţa în Dumnezeu, prin mijloace violente, bazate pe intoleranţă religioasă, inclusiv între confesiunile creştine, atunci reputaţia lui Dumnezeu este diminuată şi oamenii încep să îl blameze pe El, pentru abuzurile celor credincioşi.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Isus a recomandat pacifismul, dar instituţia bisericească „a scos sabia” cu intenţia aparent nobilă de „a apăra” credinţa în Dumnezeu. S-a vărsat mult sânge, dar intenţia a fost magistrală. Au fost multe suferinţe şi s-a călcat porunca lui Isus, dragostea pentru vrăşmaşi, dar s-a luptat pentru credinţă. Ce s-ar fi întâmplat dacă Biserica nu ar fi luptat cu armele pentru apărarea credinţei, ar fi dispărut aceasta? Având în vedere că în perioadele de persecuţii romane, credinţa creştină nu a dispărut, chiar s-a consolidat, probabil că ea nu ar fi dispărut nici ulterior şi aceasta pentru că existenţa credinţei creştine se bazează pe puterea lui Dumnezeu şi nu pe puterea oamenilor. Totuşi marele pericol asupra existenţei Creştinismului a fost considerat a fi o altă religie monoteistă şi anume Islamul. În acest context luptele politice şi cele religioase s-au îmbinat şi dacă lupta politică de apărare naţională şi teritorială a fost probabil justificabilă moral, dar nu de învăţătura lui Isus, totuşi lupta pentru credinţă a fost preluată din nou, din sarcina lui Dumnezeu, de către instituţiile bisericeşti.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Eu văd o mare problemă atunci când cei credincioşi „îl apără” pe Dumnezeu, adică credinţa în El, când de fapt ar trebui să fie invers. Creştinii au preluat modelul V.T. când Dumnezeu lupta în fruntea poporului Israel, pentru a distruge alte neamuri, adică alţi oameni, creaţi tot de El. Mai este valabil acest model şi în N.T.? Dacă avem în vedere învăţăturile lui Isus, eu cred că nu mai este valabil. Dumnezeul lui Israel, prin Isus a devenit Dumnezeul întregii umanităţi şi în acest context luptele care au un temei religios, între diferitele naţiuni, îşi pierd justificarea. Prin urmare, chiar dacă instituţia bisericească a jucat în istorie rolul de garant al libertăţii de manifestare a credinţei creştine, totuşi să nu uităm că Isus nu a avut nevoie de o astfel de instituţie atunci când a propovăduit învăţăturile Sale, şi atunci când a trezit ostilitatea multora împotriva Sa, fără ca nici o instituţie să îl apere, cu toate că era nevinovat. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Creştinii au scăpat de propriul martiriu dar uneori martirizând pe alţi credincioşi, de alte credinţe, însă Isus a spus că cine îşi iubeşte viaţa şi-o va pierde. În numele apărării credinţei s-au făcut mari atrocităţi în istorie, dar Isus şi apostolii şi-au sacrificat viaţa lor pe pământ pentru credinţă. Şi în ziua de astăzi Bisericile instituţionale folosesc orice mijloace, permise în contextul actual, pentru a îşi apăra doctrinele şi nu se sfiiesc să elimine sau să ostracizeze pe cei care gândesc liber. În numele apărării purităţii credinţei, mulţi credincioşi sunt marginalizaţi, dacă nu sunt de acord cu autorităţile bisericeşti.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Ideea lui Isus nu a fost niciodată de a crea o pavăză instituţională, în jurul celor credincioşi, ci de a îi pregăti pe aceştia să înţeleagă şi să sufere persecuţiile. În acelaşi timp, în procesul de luptă cu lumea instituţia bisericească s-a adaptat, din ce în mai mult, la lume şi a început să folosească aceleaşi metode, ca şi lumea, adică lupta armata. Acest lucru a marcat-o şi continuă să se vadă, în atitudinea protectoare a învăţăturilor lor, la toate Bisericile instituţionale. Acestea din urmă se aseamănă din ce în ce mai mult cu lumea şi nu reuşesc să prezinte corect imaginea lui Dumnezeu. Bisericile instituţionale îşi apără propriile doctrine fiind gata ca la nevoie, în această luptă să îi sacrifice pe indivizii, care nu cred ca şi ele, crezând, în mod eronat, că astfel ‚apără’ credinţa în El.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO"> Atunci când intrăm în contact cu o adunare creştină, indiferent de denominaţiunea căreia îi aparţine, nu vedem, aşa cum ne-am aştepta, dragostea de natură divină, ci vedem autoritatea şi ordinea impusă, limbajul pur religios şi diviziuni între membrii, pe diverse criterii. Forma bate conţinutul, de cele mai multe ori şi eticheta este mai importantă decât manifestările spirituale. În alte denominaţiuni există o formă de evlavie, dar tăgăduind puterea lui Dumnezeu, aşa cum în una din epistolele atribuite lui Pavel se prevăzuse deja. (2 Timotei 3; 5) În loc să ne întâlnim cu Dumnezeu ne întâlnim cu diverşi interpuşi, cu reprezentanţi ai Săi, dar nu cu El. Funcţionarii religioşi plătiţi sau voluntari încearcă să îl substituie pe El, dar nu reuşesc, pentru că deşi, de multe ori, au cunoştinţe în materie, nu au puterea şi siguranţa, pe care le avea Cristos. În plus aceşti funcţionari sunt cenzuraţi şi nu pot spune sincer tot ce cred. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Creştinii au încercat să scape de măcelul la care au fost supuşi de către unii Împăraţi romani şi au construit o uriaşă maşinărie, care să le apere credinţa. Partea negativă este că această structură religioasă a devenit autonomă şi a început să se hrănească cu sângele copiilor săi. A început să îi persecute pe aceia care îşi păstrau libertatea de credinţă şi prin modalităţi subtile a trecut la subjugarea conştiinţelor. Din acest motiv, toate judecăţile efectuate de către anumite Biserici instituţionale, în numele purităţii credinţei nu sunt decât abuzuri şi contravin învăţăturilor lui Cristos. El a fost o Persoană anti-sistem arătând către Tatăl Ceresc şi nu către o formă de organizare religioasă, pentru această lume. Isus nu a propovăduit o religie care să ‚cucerească’ pe toţi oameni, care trăiesc pe pământ sau o doctrină religioasă, care să domine lumea. Isus ne-a cerut doar să transmitem mesajul Său, nu să îl impunem.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">El ne-a învăţat cum să ne apropiem, ca indivizi, de Tatăl Ceresc şi cum să punem lumea cerească, adică Împărăţia lui Dumnezeu, mai presus de lumea pământească. Isus nu a prezentat o învăţătură, care să ne facă mai puternici în lumea aceasta, dându-ne putere asupra celor necredincioşi, ci una care să ne pregătească pentru Împărăţia Cerurilor. Isus nu ne-a dat un ‚manual’ de instrucţiuni, cum să trăim cât mai mult şi cât mai bine, pe acest pământ, ci ne-a învăţat cum să fim plăcuţi lui Dumnezeu. Isus nu ne-a învăţat să ne adaptăm, prin orice mijloace la lumea noastră, ci să ne formăm pentru lumea viitoare. Isus nu ne-a învăţat cum să ne apărăm, cu arma în mână credinţa noastră, ci cum să murim pentru ea. Eu nu spun că omul trebuie să se lase călcat în picioare, de oricine doreşte să facă acest lucru, chiar dimpotrivă. Eu spun că drumul urmat de către Bisericile instituţionale, de a îşi impune voinţa, prin orice mijloace, în numele ‚apărării’ credinţei în Dumnezeu sau a doctrinelor şi dogmelor lor nu este în conformitate cu învăţăturile lui Isus oricât de confortabil ar părea pentru unii.</span></span></div>
<div align="justify" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial;"><span style="color: black; font-size: 11pt;"> Ştiu că atunci când ne ascundem în spatele unei instituţii bisericeşti ni se pare că martirajul este departe de noi, dar în final toţi cei care nu se vor închina ‚fiarei,’ adică autorităţii instituţionale, exercitate în numele Lui, se vor vedea călcaţi în picioare tocmai de această putere instituţională, constituită iniţial şi pentru protecţia celor credincioşi. Mulţi vor fi persecutaţi de cei care cred că în felul acesta fac un serviciu lui Dumnezeu. În concluzie, trebuie să fim atenţi la întărirea autorităţii şi puterii, în probleme spirituale, a organizaţiilor religioase, de orice tip, deoarece cu cât ele devin mai puternice cu atât individul credincios, cel sau cea, care contează cu adevărat pentru mântuire, ocupă un statut mai fragil. Isus ne-a învăţat să ne racordăm direct la Dumnezeu, fără intermediari, adică nu prin intermediul organizaţiilor religioase numite Biserică şi aşa trebuie să facem.</span></span></div>
<div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
</div>
<div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Vă invit să vedeţi „Semnul fiarei 666”</span></span><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span class="Apple-converted-space"> </span><a href="http://www.youtube.com/watch?v=TutCZcvGxms" style="color: blue; text-decoration: none;">http://www.youtube.com/watch?v=TutCZcvGxms</a></span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-33247246384606619902013-04-29T14:20:00.003-07:002013-04-29T14:20:38.996-07:00Locul unde se poate vedea şi simţi adevăratul Creştinism<div align="justify" class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black;"><span lang="RO"><span style="font-size: 11pt;">Atunci când intrăm într-o organizaţie religioasă, am dori să vedem ceva din practica învăţăturii lui Isus şi, de cele mai multe ori nu vedem. De ce? Deoarece instituţiile bisericeşti nu aplică în organizarea şi funcţionarea lor învăţăturile lui Isus. Cel mai mare nu este cel mai mic şi Creştinii din acel loc nu sunt gata să îşi dea viaţa unii pentru alţii. Bisericile instituţionale nu sunt raiul pe pământ, aşa cum doresc să ne convingă pe noi. Ele au mistificat imaginea Raiului, pentru ca acesta să semene cu ele, în loc să se adapteze ele la învăţătura despre frumuseţea Raiului, a lui Isus. În Rai, ştim de la Isus, ne vom iubi sincer, fără să ne luptăm pentru favoruri sau putere. Ne vom înţelege profund pe noi înşine şi unii pe alţii. În Rai vom descoperi cât de aproape suntem de Dumnezeu şi vom fi dumnezei, împreună cu El. În Rai ne vom bucura, fiecare în mod direct de prezenţa lui Dumnezeu, nu doar în afara noastră, ci adânc în noi. Dacă Împărăţia lui Dumnezeu este înăuntru nostru, Raiul este deja în noi. Creştinismul nu este o religie de masă, în care fiecare să ceară şi numai să ceară, să le fie lor şi familiilor lor cât mai bine. Creştinismul nu este o religie de cerşetori, în care fiecare să meargă sâmbăta sau duminica la locul numit Biserică, pentru ca în schimb să primească ajutor de la Dumnezeu. Adevărata Biserică a lui Dumnezeu nu este un loc în care se dau ajutoare şi dacă mai stai şi la coadă la moaşte, primeşti „doi litrii” de sănătate şi „un pic” de binecuvântare. Creştinismul este o credinţă a celor Aleşi, care vor să ‚semene,’ să fie ca şi Cristos, care sunt gata să moară, ca şi El, pentru oameni. Credinţa creştină este despre o dragoste care se jertfeşte, până la moarte şi, dacă trebuie, moarte de cruce, nu este despre „a primi,” ci este despre „a da.” Credinţa creştină este pentru aceia cărora le place să dea, mai mult decât le place să primească. Totuşi, dacă pe Dumnezeu nu îl putem vedea sau simţi în locuri de adunare numite Biserici, unde atunci îl putem afla? Dumnezeu este în noi. Acolo, în fiecare zi, avem şansa să îl întâlnim pe Dumnezeu. El este bucuria din noi, atunci când înţelegem că suntem veşnici, El este fericirea pe care o simţim, atunci când înţelegem că suntem iubiţi, cu toată puterea de Cel care este tot ce poate fi. Dumnezeu se manifestă în noi, nu în organizaţii religioase. Este adevărat că El se prezintă peste tot acolo unde este chemat numele Său sau unde se adună doi sau trei, în numele Lui, dar nu rămâne şi nu locuieşte în clădiri, construite de oameni. Dumnezeu locuieşte numai în aceia, care îl primesc pe El, să locuiască în ei. Dumnezeu nu face deosebire între femei şi bărbaţi, copii şi vârstnici, albi şi negrii, etc., atunci când locuieşte în ei, El nu cere ca femeile să poarte, în faţa Lui şi pentru El, un semn al stăpânirii lor, de către bărbaţi. Nu bărbaţii stăpânesc sufletele femeilor, ci Dumnezeu. Suntem constituiţi dintr-un material, care stă la baza a tot ce există şi avem o substanţă spirituală comună cu Dumnezeu. Biblia ne spune că suntem dumnezei, avem ceva în comun cu El şi anume Cuvântul. Atunci când Cuvântul se manifestă în noi, atunci Dumnezeu se manifestă în noi, căci Cuvântul este Dumnezeu. Cuvântul nu este o literă moartă, ci un Spirit viu. El trăieşte în noi, El simte şi gândeşte, acum şi aici, în noi. Nu este vorba, în primul rând, despre cuvântul, adică textele scrise ale Bibliei, despre evenimente din trecut, ci este vorba despre Cuvântul, care este Isus. Cine nu are Duhul lui Cristos, nu este al Lui. În fond, am rămas toţi Romano Catolici sau Ortodocşi, dacă ne uităm la preoţi sau pastori, diaconi sau presbiteri, pentru ca să ni-l arate pe Isus. Dacă nu îl vedem pe Isus în noi, atunci nu o să îl putem recunoaşte nici dacă îl vedem în altă parte. Aceasta a fost şi problema Evreilor. Dumnezeu nu locuia în ei şi de aceea ei nu l-au recunoscut, atunci când l-au văzut. Dacă Isus locuieşte în noi, atunci şi numai atunci putem să vedem practica învăţăturii creştine, dar nu la alţii, ci chiar la noi. Dacă o vedem şi la alţii, atunci începem să vedem adevărata Biserică a lui Dumnezeu, dar numai o mică parte din ea, căci ea îi cuprinde pe toţi cei Aleşi.</span></span></span></div>
<div align="justify" class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Vă invit să vedeţi:<span class="Apple-converted-space"> </span><a href="http://www.youtube.com/watch?v=LyPxtNn90bs" style="color: #3c376f; text-decoration: none;"><span style="color: blue;">http://www.youtube.com/watch?v=LyPxtNn90bs</span></a></span></span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-245530698542119322013-04-29T14:17:00.003-07:002013-04-29T14:17:56.889-07:00Relaţia personală cu Dumnezeu<div align="justify" class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;">E<span lang="RO">ste necesar ca, fiecare din noi, să stabilim propria noastră relaţie personală cu Dumnezeu. Nici chiar Biblia nu poate fi înţeleasă, în spiritul ei, de către aceia care nu au Duhul lui Cristos. În mod special, scrierile N.T. nu pot fi înţelese cu o înţelepciune omenească, căci ele trebuiesc judecate duhovnicesc. (1 Corinteni 2; 12-13) Cine nu are Duhul lui Cristos nu poate înţelege N.T. corect şi această afirmaţie explică de ce foarte mulţi Creştini se rătăcesc spiritual, cu Biblia în mână. Ei urmează cea ce îi învaţă alţii, de regulă Bisericile instituţionale, doctrine şi dogme construite de către instituţia bisericească şi nu urmează, în mod direct, Persoana lui Cristos. Ei încearcă să înţeleagă, de multe ori fără succes, ce s-a întâmplat acum 2000 de ani cu Isus, dar nu reuşesc deoarece ei urmează doar scrierile vechi, care au suferit ne numărate transcrieri. Ei nu îl cunosc pe Cristos, care este viu în momentul de faţă şi pentru totdeauna, deoarece ei încearcă să îl cunoască doar din carte şi nu din realitate. Mulţi Creştini nu au experimentat, în mod personal, puterea lui Cristos, care este viu şi de aceea acceptă doar imaginea Lui, aşa cum este prezentată de instituţiile bisericeşti. N.T. are valoare pentru noi numai atunci când ne este citit şi explicat de către Duhul lui Dumnezeu, care este în conştiinţa noastră. El ne luminează fiecare pasaj, dincolo de o interpretare literală şi ne arată ce a vrut Isus să spună cu adevărat, atunci când a trăit pe pământ. Isus cel istoric, desprins de Cristos cel viu este doar o imagine imperfectă a Lui pentru noi. Instituţiile bisericeşti încearcă să îl substituie pe Isus Cristos cel viu cu scrierile despre El, deoarece aceste scrieri le pot interpreta cum vor ele. Pentru ele „Sola Scriptura” înseamnă, de cele mai multe ori, o interpretare literală, fără viaţă, a unor evenimente trecute şi nu o invitaţie de a experimenta, în mod personal, puterea lui Dumnezeu.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-size: 11pt;">Nu suntem ‚sclavii’ lui Dumnezeu, ci copii Lui şi chiar dacă El are multă putere, aceasta nu înseamnă că putem să ascultăm de El, de frică. Oricât de mult ne străduim vedem că frica nu este de ajuns să ne convingă să nu greşim. Ne luptăm cu noi înşine şi nu reuşim, deoarece nu avem în noi, puterea care ne dă reuşita. Puterea de a fi ca şi Cristos vine de la El şi fără această putere este imposibil să nu greşim. Cine suntem noi de judecăm oamenii care greşesc? Ei nici nu pot să nu greşească, dacă nu îl au pe Dumnezeu în ei. Orice om este prin natura sa un păcătos şi devine altfel numai atunci când nu mai trăieşte în natura sa, ci în natura lui Dumnezeu. Prin urmare, calea pe care ne-o arătă Bisericile instituţionale este greşită. Ele ne învaţă ca mai întâi, prin puterea noastră, prin voinţa noastră, să nu mai păcătuim, ca să fim plăcuţi lui Dumnezeu şi în felul acesta El vede bunăvoinţa noastră şi se apropie de noi. Este greşit deoarece este exact invers. Mai întâi Dumnezeu se apropie de noi, locuieşte în noi, oameni păcătoşi şi numai după aceea putem să nu mai greşim. Dragostea lui Dumnezeu constă în aceea că El ne-a iubit şi ne iubeşte întâi. (1 Ioan 4; 19) Am cunoscut oameni duşi la exasperare de învăţăturile Bisericilor instituţionale şi care din cauza acestora cred că ei sunt prea ‚păcătoşi,’ pentru a îl urma pe Dumnezeu. Este de ajuns să îl primim pe Dumnezeu să locuiască în noi şi astfel vom începe să nu mai păcătuim. Nu este de ajuns un botez în apă, căci este nevoie de mai mult, de voinţa de a îl urma sincer pe El. Schimbarea nu vine „peste noapte,” ci vine în urma naşterii din nou, care este un proces de renaştere, de reclădire, spirituală de creştere continuă până vom ajunge la înălţimea plinătăţii staturii lui Cristos.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-size: 11pt;">Dumnezeu este în noi şi în afara noastră. Prin urmare, Dumnezeu este ‚stăpânul’ nostru prin aceea că El se stăpâneşte pe Sine în noi. Dumnezeu ne ‚stăpâneşte’ pe noi, nu la fel cum o fac conducătorii acestei lumi, ci prin aceea că ne consideră pe noi ca fiind parte din El, ca fiind El însuşi în noi, ca fiind una cu El. Dumnezeu ne stăpâneşte pe noi aşa cum se stăpâneşte pe Sine şi ne iubeşte şi ne înţelege pe noi aşa cum se iubeşte şi se înţelege pe Sine. Dumnezeu locuieşte în noi, în toţi cei care suntem ai Lui nu ca un stăpân absolut, ca un şef, ci ca şi o conştiinţă, ca o lumină spirituală, ca un veghetor, ca o putere. Toţi aceia în care locuieşte Dumnezeu formează împreună Biserica Sa, adică Trupul său Spiritual. Dumnezeu este în noi şi noi în El, căci viaţa noastră este ascunsă cu Cristos, în Dumnezeu. (Coloseni 3; 3) Dumnezeu este în noi, la fel cum era şi în Isus, adică într-o unitate perfectă cu noi, aşa încât noi trebuie să putem spune că cine ne-a văzut pe noi, l-a văzut pe Isus. Este vorba despre unitate, nu despre o ierarhie bazată pe putere. Isus este exemplu nostru în toate, mai ales în felul cum se îmbină natura divină şi natura umană în om. Da, Dumnezeu este Cel mai puternic, dar El nu îşi bazează relaţia cu noi, în primul rând, pe puterea Sa, ci pe sentimentele profunde pe care le are pentru noi. Dumnezeu îşi bazează relaţia cu noi şi pe promisiunile pe care le-a făcut, prin Isus. Fiind în noi, Dumnezeu nu ne conduce „din afară,” ca un monarh absolut, căci El ne ghidează dinăuntru, prin Duhul Său. Dumnezeu nu are nevoie de noi ca de o armată uriaşă de ‚supuşi’ perfecţi, care nici nu răsuflă, fără aprobarea Lui, ci are nevoie de persoane, înăuntru cărora să locuiască. Dumnezeu este Acela care respiră în noi, care trăieşte în noi şi care deci este ‚una’ cu noi. (Galateni 2; 20)</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-size: 11pt;">Bisericile instituţionale ne prezintă un Dumnezeu, care este în afara noastră şi care doreşte supunere absolută şi necondiţionată, din partea noastră. Ele ne prezintă un Dumnezeu, exterior nouă, o fiinţă puternică care ne urmăreşte orice mişcare, pentru ca să poată să ne pedepsească şi deci să ne arunce în iad. Ne iartă mult, dar niciodată nu putem să fim siguri că nu mai greşim. Este o imagine care creează psihoze şi este o imagine falsă. Dumnezeu, atunci când este în noi, ne convinge despre păcate şi dacă El nu locuieşte în noi, nu avem cum să nu mai păcătuim. Fără Dumnezeu, care locuieşte în noi, putem să avem o aparenţă de sfinţenie, dar inima noastră rămâne ne renăscută. Putem avea o formă de evlavie, dar în fapt tăgăduind puterea lui Dumnezeu. Adică putem să scăpăm de furt, de fapte grave şi chiar de curvie, dar nu de invidie, de bârfă de răutate. Dacă nu iubim cum a iubit Cristos, suntem oameni buni, dar nu , în mod necesar, Creştini practicanţi. Semnul Creştinismului nu este acela de a fi om bun, care îşi vede de familia şi de afacerea sa, ci semnul, care îl deosebeşte pe Creştin de alţi oameni este acela de a iubi ca şi Cristos. (Ioan 13; 34-35) Nu doar soţul trebuie să îşi iubească soţia astfel, dar şi soţia trebuie să îşi iubească soţul în acelaşi fel, Cristos nu a făcut nici o deosebire. Deosebirea au făcut-o oameni şi au creat ierarhii între Creştini, ierarhii pe care Isus nu le-a stabilit. Dacă îmi arată cineva că Isus a spus că semnul care îi deosebeşte pe bărbaţii creştini este să iubească ca El şi semnul care le deosebeşte pe femeile creştine este, în primul rând, să fie supuse soţului, atunci voi accepta ierarhiile din instituţiile bisericeşti, dar Isus nu a spus aşa ceva. Învăţătura creştină stă, în primul rând şi într-o proporţie determinantă pe cuvintele spuse de Isus şi numai după acea pe îndreptările apostolilor. De aceea, eu propovăduiesc întoarcerea la Cristos şi nu doar la biserica apostolică. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-size: 11pt;">Dumnezeu ne iubeşte pe noi, ca pe Sine însuşi, atunci când locuieşte în noi. În noi, la fel ca şi Isus, avem partea divină şi partea umană, care trebuie să fie într-o deplină armonie, adică trebuie să fie ‚una.’ Aşa cum Isus era o fiinţă unitară, tot astfel, noi şi Dumnezeu, care locuieşte în noi, suntem ‚una,’ deci unde mai este loc pentru un „stăpân absolut,” aşa cum îl prezintă Bisericile instituţionale pe Dumnezeu? Noi, atunci când auzim vorbindu-se despre Dumnezeu, în predicile din Bisericile instituţionale suntem tentaţi să ne gândim la o Persoană din afara noastră, care are ca funcţie principală să ne judece greşelile pe care le facem şi să vadă dacă ne supunem Lui, în mod total. De fapt, noi nici nu putem să nu greşim, din cauza firii noastre pământeşti, până când Dumnezeu nu locuieşte în noi. Duhul Sfânt este Cel care ne convinge de păcat şi nimeni nu poate să nu păcătuiască, dacă nu este convins, în mod personal, că cea ce face el sau ea este păcat. De ce? Pentru că nu tot ce zic tradiţiile omeneşti, că este păcat este întotdeauna păcat, ci ceea ce ne arată direct Dumnezeu că este păcat, aceea este păcat. Unele păcate sunt detaliate în Biblie, altele nu sunt. Nu putem să nu păcătuim, atâta vreme cât nu suntem conduşi de natura divină, de „firea duhovnicească,” care este în noi. Frica de un Dumnezeu exterior nouă, este doar începutul înţelepciunii, dar nu duce la desăvârşire, poate chiar corupe. (1 Ioan 4; 18; Galateni 5; 16-17)</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-size: 11pt;">Trebuie să avem cu Dumnezeu o relaţie corectă, bazată pe respect reciproc şi dragoste. Dumnezeu ne respectă, El ne arată clar cele două opţiuni pe care le avem. Acestea sunt viaţa veşnică şi moartea veşnică, dar în final noi decidem ce alegem. El ştie dinainte ce alegem noi şi ne încurajează pe toţi să alegem viaţa, iar pe cei Aleşi îi ştie chiar înainte să se ştie ei înşişi. Aceasta se numeşte respect. Dumnezeu ne permite să ne hotărâm singuri soarta veşnică, în deplină cunoştinţă de cauză. Dacă alegem viaţa, Dumnezeu se va comporta cu noi aşa cum s-a comportat Isus cu ucenicii Lui. Unde era relaţia dintre un stăpân absolut şi ‚sclavii’ Săi, manifestă în relaţia dintre Isus şi cei care l-au urmat? Nici vorba de aşa ceva. Isus, Fiul lui Dumnezeu, Una cu Tatăl, s-a aplecat să spele picioarele ucenicilor, îi învăţa lucrurile Împărăţiei, vindeca pe cei credincioşi şi în final a murit pe cruce, pentru a îi salva veşnic pe ai Săi. Tatăl era în Isus, atunci când El făcea toate aceste lucruri. Prin urmare, aşa se va purta Tatăl cu noi şi în veşnicie.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-size: 11pt;">Demagogia despre un Dumnezeu care doreşte să ne impună, cu orice preţ, autoritatea Sa, care ne pedepseşte cu iadul, cu torturi veşnice, dacă nu îl alegem pe El este o invenţie a instituţiilor bisericeşti. Dumnezeu ne pune în faţă viaţa şi moartea, nu ne pune în faţă viaţa în rai şi viaţa în iad. Dacă ar trebui să suferim veşnic, acesta înseamnă că ar trebui să trăim veşnic, pentru ca acest lucru să se poată întâmpla. Veşnic însă trăiesc numai cei care sunt mântuiţi. Cei ne mântuiţi mor pentru totdeauna. Noi suntem oricum muritori, deci Dumnezeu nu ne pedepseşte cu nimic, atunci când hotărăşte moartea noastră, dar ne oferă viaţa veşnică, la toţi aceia care cred în El. Credinţa în Dumnezeu de frica iadului este cea mai proastă motivaţie. Ioan Botezătorul s-a adresat Fariseilor, numindu-i „pui de năpârci” şi întrebându-i cine i-a învăţat să fugă de mânia viitoare, adică să vină la Dumnezeu doar de frică. Cu Dumnezeu trebuie să stabilim o relaţie personală bazată pe respect şi dragoste reciprocă şi nu pe frică. Frica noastră personală este începutul înţelepciunii, dar dragostea desăvârşită alungă frica. Nici un fricos nu va intra în Împărăţia Cerurilor, ne spune Pavel. Cum deci credem noi că noi vom intra în Împărăţia lui Dumnezeu, fiindu-ne frică de El, dar fără să îl iubim? Şi de ce să ne fie frică de El? Ce ne poate face El, ca să ne fie frică de El? Ne va omorî sau chiar ne va tortura veşnic, cred unii. Dacă Dumnezeu ar fi omorât imediat pe toţi aceia care nu au avut credinţă în El, specia umană nu ar mai fi existat şi nu ar fi prosperat. Ar fi existat numai câţiva Evrei, dar foarte puţini, pentru că cei mai mulţi nu au respectat voia Sa. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-size: 11pt;">De murit murim oricum şi Dumnezeu nu se prea amestecă în justiţia oamenilor, atâta vreme cât ei trăiesc pe pământ, din respect pentru ei. Aşa se explică că de multe ori cei răi prosperă, dar numai până la un punct. Dacă Dumnezeu ar fi procuror sau judecător, care să facă dreptate, imediat cum se săvârşeşte o nedreptate, lumea noastră ar fi alta, dar, după cum vedem lumea este plină de nedreptăţi. Dumnezeu deci îi lasă pe cei muritori să moară veşnic, dar pe cei care îl iubesc pe El, îi aduce lângă El, pentru a fi împreună cu El, pentru veşnicie. Totul se face în deplină libertate. Dacă vrei trăieşti, dacă alegi moartea, vei muri. Unde este deci pricina de frică? Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-i slavă, ne spune cartea Apocalipsa lui Ioan. Cred că se vorbeşte de respect nu de frică. Să ţinem cont că există Dumnezeu şi că în final se va face dreptate pe pământ. Aleşii lui Dumnezeu vor trăi veşnic, dar cei care îl nesocotesc vor muri pentru veşnicie. Numai că nu Dumnezeu va distruge pământul, ci pământul va fi distrus de oameni, din lipsă de înţelepciune. Dumnezeu ştie toate aceste lucruri înainte ca ele să se întâmple şi ni le-a comunicat şi nouă din timp.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-size: 11pt;">Dumnezeu va intervenii şi el cu judecăţile sale, aşa cum ne informează cartea Apocalipsa lui Ioan, dar numai după ce răul se va fi ‚copt’ deplin pe pământ şi numai după ce majoritatea oamenilor vor aduce pământul în pragul distrugerii sale. Bisericile instituţionale l-au transformat pe Dumnezeu într-un autor de genocid şi într-un torţionar. Ele susţin că Dumnezeu va distruge pământul deoarece nu toţi oameni cred în El şi nu toţi oamenii sunt ‚pocăiţi.’ Problema este că nici cei mai mulţi ‚pocăiţi’ nu sunt ‚pocăiţi;’ Ce să mai vorbim despre restul lumii şi despre cei care sincer cred că nu există Dumnezeu? Nu va distruge Dumnezeu lumea, pentru că El nu comite genocid. Lumea se va distruge singură, dar Dumnezeu îi va salva pe toţi aceia, care sunt ai Lui şi va vărsa judecăţile Sale asupra pământului. Dumnezeu nu va chinui pe nimeni veşnic şi cine vrea să creadă altceva este dreptul lui sau al ei. Dumnezeu nu este un torţionar. El nu găseşte plăcere în a chinui oamenii şi ai îi vedea că suferă la nesfârşit. Poate că Închiziţia, mai nouă sau mai veche, aşa ar face la duşmanii săi, dar nu Dumnezeu.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-size: 11pt;">Bisericile instituţionale ne prezintă un Dumnezeu nemilos şi torţionar, o Persoană periculoasă, de care trebuie să ne fie frică. Este fals. Cine ar putea să iubească un Dumnezeu care are un astfel de caracter? Eu personal, nu aş putea. Îl iubim pe Acel Dumnezeu, care ne-a iubit întâi şi care şi-a dat viaţa şi pentru noi. Aici este problema, credem în Dumnezeu de frica iadului sau îl iubim pentru dragostea Lui? Eu cred că Dumnezeu merită iubit pentru caracterul Lui minunat, pentru personalitatea Lui jertfitoare. Un Dumnezeu care ne învaţă să ne iubim duşmanii, dar în acelaşi timp, îşi pedepseşte duşmanii Săi, cu chinuri veşnice, nu mă încântă. Un astfel de Dumnezeu nu poate fi drept. El ar fi un Dumnezeu slab, care reacţionează, în mod disproporţionat şi care este inconsecvent. Nu ne-am putea baza pe dreptate din partea Lui. Un astfel de Dumnezeu i-ar preţui numai pe ‚lingăi,’ pe perverşii care îl laudă, ca să le meargă lor bine. Eu nu respect un astfel de Dumnezeu şi nu pot să îl urmez de frică. Numai că Dumnezeul, care s-a arătat în Isus nu este aşa, El este un Dumnezeu minunat, extrem de iubitor, care îi cunoaşte şi îi alege pe toţi aceia care îl primesc pe El şi care simt şi gândesc ca şi El. Dumnezeu şi-a dat viaţa pentru noi, ca să nu dispărem şi noi, atunci când lumea se va auto-distruge.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-size: 11pt;">Mulţi se luptă să se supună lui Dumnezeu şi nu reuşesc, deoarece nu au adevărata motivaţie, pentru a fi cu El. Ei nu au devenit ca El, adică ca şi Isus, nu iubesc ca şi El şi de aceea nu îl înţeleg pe El. O credinţă oarbă, de frica iadului, nu reuşeşte să îl modeleze pe cel sau pe cea credincioasă, deoarece Dumnezeu a ales liber să fie Cel care Este, fără frică de nimic. Dacă motivaţia lui Dumnezeu nu este şi motivaţia noastră nu avem cum să îl înţelegem pe El. Dumnezeu nu ascultă de noi, fiindu-i este frică de noi, în mod evident nu îi este frică de noi, El ascultă de noi pentru că ne iubeşte. Între noi şi El există o relaţie de iubire, noi suntem gata să murim pentru El şi El este gata să moară pentru noi. Ne preţuim reciproc, vrem să fim împreună, pentru totdeauna, El şi noi. Îl dorim pe Dumnezeu şi El ne doreşte pe noi. Nu există nici un interes „politico-religios” la mijloc. Dumnezeu nu doreşte să câştige lupta cu satana folosindu-ne pe noi ca pioni, deoarece satana este deja învins. Între Dumnezeu şi noi există o dragoste dezinteresată, de ambele părţi şi cine vrea să intre în această dragoste este liber să o facă, trebuie însă să simtă şi să gândească aşa cum a simţit şi a gândit Cristos, atunci când şi-a dat viaţa pentru noi, pe cruce. Acest lucru este posibil numai dacă va fi născut din nou, adică dacă va fi născut din Dumnezeu.</span></span></div>
<div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-size: 11pt;">Vă invit să vizitaţi situl<span class="Apple-converted-space"> </span></span><a href="http://www.bisericaspiritualaunica.com/" style="color: blue; text-decoration: none;"><span style="font-size: 11pt;">www.bisericaspiritualaunica.com</span></a></span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-39295857620533467192013-04-29T14:07:00.000-07:002013-04-29T14:07:23.485-07:00"Piatra" fundamentală a Bisericii Unice şi "pietrele" instituţiei bisericeşti<div align="justify" class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Există o discrepanţă între evanghelii cu privire la momentul în care ni se spune că Isus l</span>-<span lang="RO">a numit Petru, adică piatră sau stâncă, pe Simon, ucenicul Lui. În Ioan 1; 42 ni se spune că Isus l-a numit pe Simon cu numele Petru (Cephas sau Chifa), de origine aramaică, unde este Kepha, atunci când l-a întâlnit prima data. Faptul că Isus l-a numit pe Simon cu numele Petru este un argument că Isus a dorit să înfiinţeze o instituţie religioasă, care să se numească Biserică?</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black;"><i><span lang="RO"><span style="font-size: 11pt;">„Şi l-a dus la Isus. Isus l-a privit şi i-a zis: <<Tu eşti Simon, fiul lui Iona; tu te vei chema Chifa>>, (care, tălmăcit, însemnează Petru)”</span></span></i><span lang="RO"><span style="font-size: 11pt;"><span class="Apple-converted-space"> </span>(Ioan 1; 42)</span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-size: 11pt;">În evanghelia după Matei ni se relatează că Isus l-a numit pe Simon cu numele Petru mult mai târziu, atunci când, acesta din urmă, l-a recunoscut pe El ca Fiind Fiul lui Dumnezeu. Este ca şi cum Isus l-a numit pe Simon cu numele Petru tocmai pentru că acesta din urmă l-a recunoscut pe El ca fiind Fiul lui Dumnezeu. Când l-a numit Isus pe Simon cu numele Petru, atunci când l-a văzut pentru prima dată sau când Simon l-a recunoscut pe El ca fiind Fiul lui Dumnezeu? Evangheliile nu concordă în această privinţă. Care dintre cele două versiuni este cea adevărată şi pare a fi mai aproape de adevărul istoric, cea din evanghelia după Matei sau cea din evanghelia după Ioan? Aşa cum am arătat în articolul intitulat „Piatra din capul unghiului este Isus şi nu Petru,” textul din Matei este cel mai probabil un adaus ulterior, ne autentic. Isus nu a spus niciodată că Petru este piatra pe care El îşi va zidi Biserica Sa. Isus, cel mai probabil l-a numit pe Simon cu numele Petru ca să arate rolul lui important în Biserica din Roma şi în istoria Creştinismului, dar nu pentru a fundamenta o instituţie bisericească pe reputaţia şi pe numele lui. În Matei 4; 18, când îl întâlneşte pe Simon, pentru prima dată, spre deosebire de evanghelia după Ioan, Isus nu îl numeşte pe Simon cu numele Petru.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black;"><i><span lang="RO"><span style="font-size: 11pt;">„Pe când trecea pe lângă marea Galileii, Isus a văzut doi fraţi: pe Simon, zis Petru şi pe fratele său Andrei, care aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari. El le-a zis: <<Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni>>.”</span></span></i><span lang="RO"><span style="font-size: 11pt;"><span class="Apple-converted-space"> </span>(Matei 4; 18-19)</span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-size: 11pt;"> Matei ne spune că Simon, când scria el evanghelia sa, era cunoscut şi sub numele de Petru. După Matei este limpede că Isus nu l-a numit pe Simon cu numele Petru, atunci când l-a întâlnit prima dată. Dacă Simon a fost cunoscut cu acest nume, adică Petru, înainte de a se întâlni cu Isus, aceasta ar însemna că Ioan nu este exact şi că nu Isus l-a numit pe Simon cu numele Petru. Deci cele două relatări, din Matei şi Ioan, nu sunt la fel, ceea ce aruncă o umbră în plus asupra textului din Matei 16; 18 şi ne dă dreptul să ne îndoim de autenticitatea sa.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<i><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-size: 11pt;">„<<Dar voi,>> le-a zis El, <<cine ziceţi că sunt?>> Simon Petru, drept răspuns, I-a zis: „Tu eşti Cristosul, Fiul Dumnezeului celui viu>>!” Isus a luat din nou cuvântul şi i-a zis: <<Ferice de tine, Simone, fiul lui Iona; fiindcă nu carnea şi sângele ţi-a descoperit lucrul acesta, ci Tatăl Meu care este în ceruri. Şi Eu îţi spun: tu eşti Petru, şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui. Îţi voi da cheile Împărăţiei cerurilor şi orice vei lega pe pământ, va fi legat în ceruri şi orice vei dezlega pe pământ, va fi dezlegat în ceruri>>.”<span class="Apple-converted-space"> </span></span></span></i><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-size: 11pt;">(Matei 16; 15-19)</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-size: 11pt;">Desigur se poate presupune că Isus la numit Petru pe Simon înainte de întâmplările relatate în versetele de mai sus, poate tocmai atunci când l-a întâlnit, aşa cum ne spune Ioan. Cu toate acestea, numele de Petru nu înseamnă că acesta este ‚piatra’ pe care stă Biserica, ci înseamnă că Simon a fost o ‚piatră,’ un factor puternic în avansarea credinţei creştine în Roma. Petru a fost una dintre ‚pietre’ şi nu ‚Piatra’ de temelie, care este Isus. Cu multă abilitate, instituţia bisericească în formare a folosit numele lui Petru, care provenea din cuvântul aramaic Kepha, în greceşte petra, care înseamnă piatră şi l-a transformat pe Petru în baza instituţiei bisericeşti romane, piatra de temelie a Bisericii instituţionale. Adică moştenirea lui Petru este de fapt moştenirea apostolică, care dă dreptul numai instituţiilor bisericeşti, care continuă această moştenire să fie considerate Biserică. Pe acest principiu, al moştenirii apostolice, al tradiţiei care s-a transmis de la Petru, stau toate Bisericile instituţionale, deoarece toate consideră că singura informaţie valabilă despre Isus şi singura interpretare corectă a învăţăturilor Lui, vine numai prin moştenirea apostolică a lui Petru.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-size: 11pt;">Cu alte cuvinte, numai urmaşii lui Petru şi ai apostolilor ştiu ce a vrut Isus să ne spună, noi restul degeaba aven Duhul lui Cristos în noi, că nu putem să ştim nimic. Eu resping acest principiu, care este legat şi de canonizarea numai anumitor texte ale Bibliei. Ce au vrut ‚urmaşii’ apostolilor să canonizeze a şi fost canonizat şi ce nu au vrut ei a rămas pe afară. Mai mult, în virtutea aşa zisei lor autorităţi exclusive ‚urmaşii’ apostolilor au modificat şi texte ale Bibliei, aşa cum o avem canonizată. Toţi suntem urmaşii apostolilor, toţi aceia care sunt născuţi din nou, adică născuţi din Dumnezeu. Nu avem o autoritate, unul mai mare decât altul, doar Cristos are autoritate spirituală, pe care o manifestă prin Duhul Sfânt. Instituţia bisericească în formare a preluat monopolul asupra credinţei creştine, şi dreptul de a interpreta învăţăturile lui Isus, după voia sa. Eu însă spun că trebuie să ne întoarcem la Isus, deoarece el este ‚Piatra’ de la temelia Bisericii şi instituţia bisericească formată pe moştenirea lui Petru nu are nici un privilegiu, în raport cu oricare din noi, care suntem născuţi din nou. Urmaşii apostolilor nu sunt numai episcopii, mitropoliţii, preoţii sau pastorii, suntem fiecare din noi şi, din punct de vedere al autorităţii, nu are nimeni o autoritate pe care să nu o aibă şi ceilalţi. De aici nevoia de libertate în credinţă. Toţi avem dreptul să credem liber ceea ce credem, din punct de vedere spiritual şi avem dreptul să ne exprimăm liber credinţa. Acesta este un principiu, încălcat foarte mult în trecut şi în prezent, de către Bisericile instituţionale. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-size: 11pt;">Acest verset, de la „Şi Eu îţi spun ... „ care nu se regăseşte decât în una dintre cele patru evanghelii şi este, după părerea mea, o adăugire ulterioară, făcută ca să dea autoritate instituţiei bisericeşti în formare, adică Bisericii Romei este ‚temelia’ instituţiei bisericeşti în N.T. Un indiciu al adăugării târzii al acestui text şi deci al faptului că afirmaţia nu a fost făcută de Isus este şi prezentarea din evanghelia după Ioan în care Isus îl numeşte pe Simon cu numele de Petru, chiar atunci când îl întâlneşte şi nicidecum atunci când acesta îl recunoaşte ca fiind Fiul lui Dumnezeu. Isus l-a numit probabil pe Simon şi Petru dar nu ca să îl stabilească ca ‚piatră’ de temelie a Bisericii Sale, ci pentru a îi arăta caracterul, de care a dat dovadă în misiunea sa. Petru a fost un om tare, „ca o piatră” şi a luptat pentru cauza lui Dumnezeu, în ciuda unor scăderi, pe care de altfel Isus le-a anticipat, cum ar fi lepădarea de El.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-size: 11pt;">În orice caz Petru nu este Piatra pe care stă Biserica, această Piatră, din capul unghiului este Isus. Este important de stabilit acest aspect deoarece ne ajută să stabilim că Isus nu a avut intenţia să fundamenteze pe pământ o instituţie, numită Biserică şi că această Biserică este o realitate spirituală şi nu instituţională. Isus nu a înfiinţat nici o instituţie bisericească cu numele de Biserică, aceasta este o invenţie umană şi pentru realizarea ei practică cineva a adăugat la textul evangheliei după Marcu, pe lângă cea ce se găseşte în toate cele patru evanghelii o completare, care să îl facă pe primul episcop al Bisericii din Roma, ‚piatra’ pe care stă Biserica, conferindu-i o autoritate, pe care Isus nu i-a dat-o. A fondat Isus Biserica pe apostolul Petru, cel mai oscilant şi impulsiv dintre apostoli sau pe Duhul Sfânt, adică pe Duhul lui Dumnezeu? Eu susţin că Biserica este fondată pe Duhul Sfânt şi nu pe autoritatea oamenilor, fie şi a apostolilor Petru sau Pavel. De aceea, oricine este umplut cu Duhul Sfânt are aceeaşi autoritate ca şi apostolii şi este, într-un sens larg un apostol, adică un trimis a lui Dumnezeu. Această nu ne dă, nici nouă şi nu le-a dat nici lor o autoritate specială. Numai ceea ce vine direct de la Dumnezeu, prin Duhul Sfânt, are autoritate specială şi anume atunci când ni se spune „aşa vorbeşte Dumnezeu ... „ sau „glas de Dumnezeu, nu de om ... „ sau ceva asemănător. Desigur N.T. are autoritate specială, dar numai atunci când textele sale nu se contrazic între ele şi când nu deviază de la învăţătura clară a lui Isus.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-size: 11pt;">Trebuie să ţinem cont însă că şi textele N.T. sunt rodul prelucrării continue, pe parcursul a aproape 2000, de către instituţia bisericească. De exemplu, chiar şi în zilele noastre se fac traduceri după traduceri, care nu modifică esenţa dar umblă la formă. Textele adevărate ale N.T. care nu înşeală niciodată, sunt scrise în inima noastră de Dumnezeu. (Ieremia 32; 33) Dacă sunt şi prorocii false, acestea nu îi vor înşela pe cei Aleşi, care au primit de la Dumnezeu darul deosebirii duhurilor. Nu există copil autentic al lui Dumnezeu, care să nu aibă darul deosebirii duhurilor. (1Corinteni 12; 10) Numai aceia care nu au Duhul lui Cristos şi deci nu sunt ai Lui vor putea fi înşelaţi de o prorocie falsă. Isus este viu şi El îşi conduce direct Biserica Sa, prin Duhul Sfânt şi de aceea numai aceia care sunt conduşi, în mod personal, de Duhul Sfânt fac parte din Biserica Sa unică. Toţi ceilalţi Creştini fac parte din Bisericile instituţionale, ceea ce este cu totul altceva.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-size: 11pt;">Isus a spus că acolo unde sunt doi sau trei, acolo este şi El. (Matei 18; 20) Atenţie însă că Isus nu a spus că în numele Lui trebuie să se înfiinţeze o instituţie numită Biserică, ci a spus că ori de câte ori şi oriunde, în orice loc pe pământ se adună două sau trei persoane acolo va fi şi El. Isus nu a spus că dacă două sau trei persoane se organizează şi se hotărăsc să ‚înfiinţeze’ o Biserică, acolo este Biserica. Aceasta se află acolo unde sunt adunate două sau trei persoane, în numele lui Isus, dar numai atâta timp, cât ele sunt acolo, în numele Lui şi nu şi după aceea, în forma unei organizaţii religioase. Acestea din urmă pot fi folositoare, pentru socializarea sau apărarea Creştinilor, dar nu sunt Biserica lui Cristos şi în nici un caz nu trebuie confundată cu aceasta. Trebuie să recunoaştem organizaţiile religioase, inclusiv cele numite Biserică ca având funcţiile lor, dar trebuie să le departajăm clar de realitatea spirituală, care este adevărata Biserică a lui Dumnezeu. Atunci când apare confuzia, viaţa spirituală a oamenilor este complet „întoarsă pe dos.” Atunci apar şi indivizi cu pretenţie de autoritate, atunci oamenii sunt învăţaţi tot felul de doctrine, care să justifice existenţa acelui grup de oameni ca şi o organizaţie religioasă, în mod ne justificat numită Biserică. Din cauza acestei confuzii între Biserică şi instituţiile bisericeşti mulţi Creştini îşi pierd reperul, adică pe Cristos. În loc să fie conduşi la El, în mod personal sunt învăţaţi ce trebuie să creadă de către oameni şi sunt învăţaţi să asculte de instituţiile bisericeşti, nu numai de Dumnezeu. Mulţi se împăunează cu autoritate religioasă, uzurpând o autoritate care aparţine numai lui Dumnezeu. Fiecare trebuie să se conecteze direct la Dumnezeu, aşa cum se racordează, de exemplu, la curentul electric şi nu să se lumineze doar cu lumânări sau lanterne cu baterie, oferite de instituţiile bisericeşti, sub formă de predici. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-size: 11pt;">Cu alte cuvinte, atâta vreme cât acele persoane sunt împreună, în acel loc, Isus va fi acolo şi El, bineînţeles că prin Duhul Sfânt. Când acele persoane se despart, Isus rămâne în interiorul fiinţelor fiecăruia dintre ele nu într-o structură organizatorică, numită Biserică. Încă un aspect interesant. În Ioan 21; 15, când după Înviere, Isus îl întâlneşte pe Simon pe malul mării Tiberiadei, El nu se adresează acestuia cu Petru, dar cu Simon fiul lui Iona. Isus, în mod categoric, vedea în Petru un păstor al oilor Sale şi i-a transmis lui Petru această dorinţă a Sa, aşa cum rezultă din Ioan 21; 15-17, dar aceasta nu îl face pe Petru ‚piatra’ de temelie a Bisericii, ca şi instituţie bisericească, deoarece Isus i-a cerut să pască mieluşeii, oiţele şi oile Sale şi nu vre-o organizaţie religioasă. Tocmai această diferenţiere între cele trei categorii de oi ne arată faptul că Isus a avut în vedere indivizii, cu particularităţile lor şi nicidecum un sistem religios.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO"><span style="color: black; font-size: 11pt;">În orice caz, chiar dacă mi s-ar dovedi, fără putinţă de tăgadă, că totuşi Isus a spus cuvintele care se află în textul din Matei 16; 18, ceea ce desigur nu este cazul de a fi realizat doar în baza textelor N.T., totuşi nici chiar în acest mod nu rezultă că Petru stă la temelia Bisericii lui Dumnezeu, deci că Biserica este o instituţie, bazată pe moştenirea lui Petru. Isus ar fi avut în vedere, într-un asemenea caz, afirmaţia lui Petru, că El este Fiul lui Dumnezeu, făcută prin Duhul Sfânt şi nu persoana lui Petru care era foarte schimbător. Petru l-a dezamăgit pe Isus, chiar şi cu ocazia răstignirii, când s-a lepădat de Isus. Pe de altă parte, apostolul Pavel este acela care a conferit universalitate Creştinismului, deoarece el a dus evanghelia lui Isus la neamuri şi astfel a făcut ca învăţătura Lui să nu se transforme într-o ramură a iudaismului. În fond, Pavel a avut o extensie cu mult mai mare a activităţii lui spirituale faţă de Petru şi atunci de ce ar fi Petru şi nu Pavel, mai important pentru Biserica instituţională creştină? Cu toate acestea nici Petru şi nici Pavel nu sunt piatra de temelie a Bisericii, ci ‚Piatra’ de temelie este Isus. Adică Isus îşi conduce direct Biserica Sa, prin cei care sunt ai Săi şi pe care îi ghidează direct prin Duhul Sfânt şi nu prin mijlocirea vre-unei organizaţii religioase sau instituţii bisericeşti. Nu există mijlocitor între om şi Dumnezeu, altul decât Duhul lui Cristos. Cine nu are Duhul lui Cristos, nu este al Lui şi îşi mai pierde şi timpul pe la aşa zise Biserici. Poate însă să ceară lui Dumnezeu să primească Duhul Său cel Sfânt şi atunci cel în cauză va vedea lumea altfel şi va înţelege credinţa creştină aşa cum trebuie. Adevărata Biserică a lui Dumnezeu este Biserica Duhului Sfânt.</span></span></div>
<div align="justify" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO" style="font-family: Arial;"><span style="font-size: 11pt;"><span style="color: black;">Nu există nici un temei biblic pentru a menţine ideea că Isus a dorit să înfiinţeze o organizaţie sau instituţie numită Biserică şi adresele Lui către Bisericile din Apocalipsa lui Ioan se referă, în primul rând, la diferite perioade istorice din istoria Creştinismului. Instituţiile bisericeşti sunt o creaţie umană, în numele lui Dumnezeu şi Isus are mulţi copii în ele, dar El nu priveşte ca pe Biserica Sa unică nici o instituţie bisericească, ci pe toţi aceia care sunt ai Lui, indivizi şi nu instituţii. Biserica lui Dumnezeu este una, instituţiile bisericeşti sunt multe. Cristos are o Biserică care este formată din toţi cei Aleşi, din toate timpurile, indiferent de confesiunea creştină, în care aceştia au fost înscrişi şi indiferent dacă au fost înscrişi sau nu într-o confesiune creştină. Isus nu se uită la doctrina la care am aderat, ci se uită la inima noastră. Cu toate acestea, trebuie să fim atenţi ca doctrinele Bisericilor instituţionale să nu ne ducă în eroare, să nu ne facă intoleranţi şi judecători să nu ne facă mândrii şi să nu ne separe de Cristos, introducând instituţiile bisericeşti ca intermediar între noi şi El. Bisericile instituţionale abuzează de multe ori de rolul lor şi se amestecă în relaţia personală dintre noi şi Dumnezeu şi încearcă să ne facă să ascultăm mai mult de ele, decât de Dumnezeu. Bisericile instituţionale încearcă, în spatele unei forme de evlavie, să ne transforme în adepţii doctrinelor şi sistemelor lor religioase şi nu în adepţii Persoanei lui Cristos. Vă invit să vizitaţi situl</span><span class="Apple-converted-space"> </span></span><a href="http://www.bisericaspiritualaunica.com/" style="color: blue; text-decoration: none;"><span style="font-size: 11pt;">www.bisericaspiritualaunica.com</span></a></span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-68103629100259756412013-04-29T13:20:00.003-07:002013-04-29T13:20:51.831-07:00Ce "este scris" că a spus Isus şi ce a spus El în realitate<div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 27pt; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;">Există destule lucruri scrise în N.T., dar care nu sunt spuse de către Isus, exact aşa cum sunt consemnate, cu o precizie ‚matematică.’ În vremea aceea nu existau reportofoane şi nu se luau notiţe. Se susţine teza că Duhul Sfânt a dictat scriitorilor N.T. întâmplările, pe care aceştia nu le-au cunoscut personal, dar care au fost aduse în mintea lor de Dumnezeu, direct, exact aşa cum acestea s-au întâmplat. Dacă această variantă ar fi adevărată, toate evangheliile ar fi identice între ele, până în cele mai mici detalii, cea ce nu este cazul. Spusele lui Isus sunt consemnate, de către scriitorii evangheliilor, din memoria celor care au fost martori la evenimentele respective şi a celor care au primit aceste relatări de la acei martori. Prima evanghelie, cea a lui Marcu, a fost scrisă după aproximativ 40-50 de ani, de la evenimente şi celelalte trei, chiar mai târziu. Să ne imaginăm că istoria celui de-al doilea război mondial ar fi fost scrisă abia în anul 1985, sau în 1990 şi aceasta în condiţiile în care nu ar fi existat nici un fel de documente scrise sau imagini, ci doar folosindu-se de memoria martorilor, participanţi la război. Cam aşa s-a întâmplat cu scrierea evangheliilor şi dacă citim atent începutul evangheliei lui Luca, o să vedem cum s-a documentat acesta când a scris evanghelia sa. (Luca 1; 1-4) Acest text, împreună cu multe nepotriviri, între textele celor patru evanghelii, sunt suficiente argumente pentru a respinge teza care susţine că textele N.T. au fost dictate direct de Dumnezeu, scriitorilor lor.</span></div>
<div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 27pt; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;">Nu toate textele N.T. sunt conforme cu realitatea de fapt şi nu toate afirmaţiile consemnate ca aparţinând lui Isus au fost spuse în realitate de El. Unele sunt simple adăugiri, produs al interacţiunii umane, cu textele N.T. Instituţia bisericească şi mă refer acum la prima dintre ele, după cum ştim, şi-a creat chiar propria ei Bibliei. Confuzia, în ceea ce priveşte textele N.T. este însă aşa de mare încât Reforma şi Protestantismul nu a mai putut discerne între ce a fost şi ce nu a fost text autentic şi astfel s-a preluat textele N.T. aşa cum au fost ele canonizate de către Biserica instituţională, Romano Catolică. Trebuie să ştiţi că nu mai există manuscrisele originale al textelor N.T., ci că s-au păstrat numai copii şi că aceste copii diferă, de multe ori, în anumite locuri, între ele.</span></div>
<div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 27pt; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;">În zilele noastre însă metodele de cercetare, ale textelor N.T., au evoluat mult şi astfel se poate stabili, mult mai precis, ce aparţine şi ce nu aparţine lui Isus. Vă sugerez să intraţi pe Internet şi să accesaţi situri specializate, care se ocupă de problema manuscriselor originale ale N.T. Noi privim cu sfinţenie ceea ce este scris în N.T., dar în felul acesta ‚sanctificăm’ nu doar pe Isus, aşa cum ar trebui, ci ‚sanctificăm’ şi instituţia bisericească, care a intervenit cu unele adăugiri şi alteraţii, ale textelor N.T. Aceasta este însă o eroare deoarece între Isus şi instituţiile religioase a existat şi există un mare dezacord, atât de important încât în final El condamnă instituţiile bisericeşti, în primul rând, sistemul lor şi le numeşte „curva cea mare.” Isus a mustrat, în repetate rânduri, instituţia bisericească şi a precizat că, în final, o va „vărsa din gura Sa.” (Apocalipsa 3;16)</span></div>
<div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 27pt; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;">Ce urmărea Isus? De ce a intrat în conflict cu religia instituţională? De ce credea El că religia ebraică nu mergea bine şi ce a încercat să schimbe, în legătură cu aceasta? Nu era religia ebraică stabilită tot de El, de ce căuta să o transforme? Este posibil ca religia ebraică să fi evoluat către apostazie sau aceasta a fost de la început deficientă? Am să afirm un lucru şocant pentru unii, dar pe care îl consider adevărat. Orice religie evoluează către apostazie şi religia creştină se îndreaptă exact în aceeaşi direcţie. Înţeleg, în acest cadru, prin apostazie, renegarea indirectă, prin intermediul unor comportamente personale şi instituţionale, a unei credinţe religioase, a unor convingeri, revoltă împotriva învăţăturilor lui Isus.</span></div>
<div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 27pt; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;">Instituţiile bisericeşti au adăugat la credinţa simplă a lui Isus, care se rezuma la o singură poruncă, aceea a dragostei de Dumnezeu şi de oameni, un întreg eşafodaj de ritualuri, dogme şi doctrine obligatorii, tradiţii bazate pe autoritatea spirituală a unora asupra altora. Isus a fost trimis la moarte de către o instituţie religioasă, deoarece El a încercat să descătuşeze lanţurile cu care aceasta legase spiritele oamenilor şi vieţile oamenilor, în ansamblu. Isus a fost unul dintre cei mai antireligioşi lideri din istorie şi a plătit cu viaţa pentru asta. Credeţi că Isus a reuşit până la urmă să înfrângă instituţia religioasă? Nicidecum, aceasta s-a re inventat şi vechea tradiţie religioasă ebraică, instituţională, s-a transformat în Biserică instituţională creştină.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"> Dacă sunt şi oameni responsabili de eşecul acestor instituţii desigur că şi ei vor intra în analiza lui Dumnezeu. (a se vedea cartea Apocalipsa lui Ioan). Personal, nu doresc să relativizez, sau să semăn confuzie, dimpotrivă aş dori să elimin confuziile, introduse de amestecul ne dorit în învăţătura lui Isus şi în acest mod să crească puterea de discernământ spiritual, a fiecărui Creştin, în parte. Aş dori ca cei credincioşi să nu mai fie atât de ataşaţi, în primul rând, de ‚litera’ N.T., ci, cu prioritate, de Spiritul lui, adică de Persoana lui Isus Cristos, prezent în spiritul fiecărui credincios. Contează „ce credem" deoarece afectează modul în care practicăm ceea ce credem. Contează cel mai mult în Cine credem şi ce imagine mintală avem despre Cel în care credem şi pentru aceasta este important să ştim cât mai exact ceea ce a spus şi ceea ce nu a spus El. Eu resping valabilitatea unui Creştinism care a crescut treptat şi la care fiecare a adăugat „câte ceva.” Trebuie să curăţăm învăţătura lui Isus Cristos de ‚zgură.’ Dacă suntem de acord că prima Biserică instituţională, care este Biserica Romano Catolică are atât de multe ne împliniri, de ce nu mergem cu raţionamentul până la capăt şi nu ne întrebăm dacă nu cumva această primă instituţie bisericească a afectat şi modul de selectare şi chiar şi conţinutul anumitor texte biblice. Eu susţin că da şi încerc să dovedesc acest lucru. Vă invit să vizitaţi situl www.bisericaspiritualaunica.com – mesaje importante şi citeşte cartea!</span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-112176053244017132013-04-29T13:18:00.003-07:002013-04-29T13:18:45.541-07:00Împotriva religiei şi pentru Isus<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 27pt; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;">Nu se poate afirma că suntem împotriva religiei atâta vreme cât nu suntem şi împotriva celor care promovează şi susţin religia, adică împotriva instituţiilor bisericeşti. Ce sunt instituţiile bisericeşti se poate vedea bine în cartea pe care o găsiţi pe websitul</span><span lang="RO" style="color: blue; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><a href="http://www.bisericaspiritualaunica.com/" style="color: #3c376f; text-decoration: none;"><span style="color: blue;">www.bisericaspiritualaunica.com</span></a></span><span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span class="Apple-converted-space"> </span>Pe scurt, aceste instituţii bisericeşti sunt toate confesiunile creştine existente, în trecut, în prezent sau în viitor. Despre ele sunt multe de spus şi de aceea este util a se vedea analiza lor pe websitul mai sus menţionat. Tot sistemul religios creştin actual stă pe fundamentul unei structuri complexe, denumită religia creştină, care a construit o uriaşă infrastructură denaturând învăţătura simplă a lui Isus şi anume cerinţa de a fi oameni conştienţi şi responsabili, plini de dragoste de natură divină, care să luăm în considerare că nu suntem singuri în univers şi că toţi suntem, la un anumit nivel, acelaşi om, în mai multe variante şi că de aceea este de dorit să ne iubim unii pe alţii, respectând, în acest mod, fondul nostru comun. Este vorba despre unitate în diversitate. Din nefericire, este destul de greu de armonizat cele două principii, cel al unităţii şi cel al diversităţii. Isus subliniază, absolutizează unitatea, lumea noastră promovează, mai ales diversitatea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 27pt; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;">Bisericile instituţionale sunt o expresie a diversităţii de opinii umane asupra lui Dumnezeu. Nici chiar evangheliile nu sunt identice între ele, în toate detaliile, dar toate spun acelaşi lucru şi anume că omul poate ajunge asemenea lui Dumnezeu, la chip şi la asemănare, cu condiţia ca individul în cauză să urmeze exemplul lui Isus. Toţi putem să devenim fraţii şi surorile lui Isus. (Romani 8; 29) Fiecare să pună în prim plan valorile spirituale şi nu pe cele materiale şi mai presus de orice dragostea sinceră pentru Dumnezeu şi pentru oameni. Ce au făcut Bisericile instituţionale din aceste valori? Au construit nişte organizaţii puternice şi autoritare, care ne învaţă şi ne impun, ce se credem şi ce să nu credem. Aceste organizaţii, Bisericile instituţionale de astăzi, sunt cu ochii pe noi, ne caută şi ne urmăresc, nu ne iubesc, nici o organizaţie nu poate iubi, pentru că nu are sentimente, ci doar interese. Toate aceste organizaţii reprezintă religia organizată, împotriva cărora ne declarăm, atunci când susţinem că suntem împotriva religiei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 27pt; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span lang="RO" style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;">În cartea „Biserica celor născuţi din Spirit şi Bisericile corporatiste – Creştinism spiritual şi religie instituţională,” am descompus mecanismele religiei instituţionale şi am ajuns la concluzia că religia creştină, aşa cum se prezintă ea astăzi este foarte diferită de învăţătura lui Isus. El a promovat slujirea nu autoritatea, ele promovează autoritatea impusă, El a promovat libertatea, ele promovează supunerea faţă de învăţăturile obligatorii cuprinse în doctrinele şi dogmele lor, El a promovat spiritualitatea, ele promovează reguli şi tradiţii instituţionale. Dacă suntem împotriva religiei trebuie să înţelegem cum funcţionează religia şi care sunt consecinţele ei asupra indivizilor şi asupra societăţii. Consider că religia a avut, în multe privinţe, un rol negativ asupra societăţii dar că învăţăturile lui Isus au o mare frumuseţe şi valoare morală. Aceste învăţături însă nu pot fi înţelese cu o înţelepciune firească, omenească, ci doar cu o înţelepciune care vine de la Dumnezeu, prin Duhul Său cel Sfânt. (1 Corinteni 2; 13-14) Din acest motiv, bătălia între şi pentru religii este mare şi multe interese sunt în joc. Nu puţini îşi asigură existenţa vorbind oamenilor de Dumnezeu şi pierderea autorităţii instituţiilor lor este percepută de aceştia, ca un mare pericol. Diferenţele între religia organizată şi învăţăturile lui Isus sunt atât de mari încât dacă El ar veni din nou pe pământ, probabil ar fi răstignit a doua oară. A răstigni pe Isus înseamnă a răstigni nevinovăţia. Isus este modelul de om nevinovat dar a ‚răstigni’ oameni nevinovaţi este specialitatea instituţiilor bisericeşti. Cine este împotriva religiei organizate este, în mod necesar şi împotriva vehiculului acesteia şi anume împotriva sistemului şi autorităţii Bisericilor instituţionale.</span></div>
<span lang="RO" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">Vă invit să citiţi cartea, care se află pe sit</span><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">e-</span><span lang="RO" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;">ul<span class="Apple-converted-space"> </span></span><u style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; word-spacing: 0px;"><span lang="RO" style="color: blue; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><a href="http://www.bisericaspiritualaunica.com/" style="color: #3c376f; text-decoration: none;"><span style="color: blue;">www.bisericaspiritualaunica.com</span></a></span></u>Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-60670404471567624992013-04-29T13:17:00.000-07:002013-04-29T13:17:03.232-07:00Isus şi instituţiile bisericeşti<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Nu am găsit nicăieri în Biblie demonstraţia faptului că Isus a dorit să iniţieze o instituţie bisericească, o organizaţie stabilă pe care să o numească Biserica Sa. Isus a dorit şi doreşte să aducă Împărăţia lui Dumnezeu pe pământ. Tot El a spus că Împărăţia lui Dumnezeu este înăuntrul nostru. (Luca 17; 21) Adică Împărăţia lui Dumnezeu nu se manifestă într-o Biserică instituţională sau alta, ci înăuntru fiinţelor celor credincioşi. Dacă noi, fiecare din noi constituim împreună Biserica lui Cristos, o parte importantă din Împărăţia lui Dumnezeu, ce sunt instituţiile bisericeşti şi ce rol au ele? Bisericile instituţionale nu reprezintă Împărăţia lui Dumnezeu, ci doar o formă de organizare a celor păcătoşi în vederea pregătirii lor pentru a intra în Împărăţia lui Dumnezeu. Când Isus a spus că îşi va clădi Biserica Sa El nu s-a referit la clădiri legate prin mortar, sau alte structuri materiale, nici la organizaţii religioase, ci s-a referit la o construcţie spirituală, adică o suprastructură în care legăturile dintre entităţi sunt asigurate de relaţii spirituale. Din punct de vedere a ceea ce este aparent şi observabil, fiecare credincios născut din nou, reprezintă partea vizibilă a Bisericii unice, invizibile, adică a Bisericii celor născuţi din Dumnezeu.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Partea vizibilă a adevăratei Biserici a lui Dumnezeu nu este reprezentată de instituţiile bisericeşti, ci de indivizii credincioşi, care sunt născuţi din nou, de fiecare din aceştia în parte şi de asemenea tot de către ei, atunci când sunt împreună. Sistemele bisericeşti organizate, în sine şi prin natura lor nu îl reprezintă pe Dumnezeu, ci ele sunt chiar opusul a ceea ce înseamnă El. Dumnezeu nu înseamnă ierarhie bazată pe autoritate umană, ci anti-ierarhie bazată pe dragostea spirituală. Cel care iubeşte îl priveşte pe cel iubit mai presus decât pe sine însuşi. (Filipeni 2; 3-5) Acesta era gândul care era şi în Cristos Isus. Aceasta este anti-ierarhia creştină şi aceasta nu are nimic a face, decât desigur, ca element de opoziţie, cu ierarhia şi autoritatea care se practică în instituţiile bisericeşti. Biserică vizibilă, sau locală, în înţelesul dat de Isus, reprezintă adunarea a doi, sau trei oameni, în numele Său. Biserica invizibilă, spirituală însă înseamnă toţi Creştinii născuţi din nou, din toate timpurile, legaţi între ei, prin legătura Duhului Sfânt.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Denominaţiunile creştine, pe care le cunoaştem, nu reprezintă partea vizibilă a Bisericii unice, invizibile, ci ele sunt doar colectivităţii umane, constituite în numele lui Dumnezeu. Ele sunt necesare, deoarece sunt o formă de socializare creştină şi funcţiile lor nu trebuiesc minimalizate sau dispreţuite. Ele au însă o latură negativă, autoritatea impusă în probleme spirituale şi judecarea conştiinţelor celor credincioşi pentru opţiunile lor spirituale. Cenzura spirituală şi dictatura spirituală nu sunt apanajul adevăratei Biserici a lui Dumnezeu, ci a Bisericilor instituţionale, adică a tuturor confesiunilor creştine cunoscute. Această trăsătură este mai accentuată la unele şi mai puţin accentuată la altele. Eu nu sunt adeptul unui Creştinism izolaţionist, în care Creştinii sunt văzuţi ca şi atomi izolaţi, fără legătură între ei. O legătură autentică între Creştini este însă una spirituală, prin Duhul Sfânt şi nu una organizatorică, în cadrul unei instituţii bisericeşti. Amândouă, cele două relaţii pot convieţui, dar o relaţie pur instituţională, între cei credincioşii, nu îi leagă pe aceştia în unitatea pe care o presupune adevărata Biserică a lui Dumnezeu.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Este bine să existe colectivităţi creştine care să îi sprijine pe membrii lor, în toate privinţele. Eu sunt însă cu totul împotriva unei autorităţi spirituale, pe care diverse colectivităţi creştine să o impună asupra membrilor lor. Autoritatea în probleme spirituale o deţine numai Dumnezeu şi El o exercită ca un Tată, nu ca şi un conducător de Biserică instituţională. Fiecare Creştin are dreptul şi obligaţia să creadă numai ceea ce îi permite conştiinţa sa să creadă şi nimeni, pe acest pământ, absolut nimeni, nu are dreptul să îl sau să o condamne pentru ceea ce crede. Oamenii nu trebuie să fie obligaţi să creadă despre Dumnezeu ceea ce vor Bisericile instituţionale, ca ei să creadă. Acestea din urmă şi-au construit fiecare doctrinele lor, care de regulă sunt în opoziţie cu doctrinele altor Biserici instituţionale. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Isus a avut o reacţie de ostilitate faţă de religia instituţională, El nu a respins ordinea socială dar a respins autoritatea preoţilor asupra Sa. A respins stricteţea şi legalismul religios care tindea să sufoce spiritualitatea din om. A propovăduit iertarea, adică o nouă şansă pentru cel care greşeşte. Nu a organizat în nici un fel pe ucenicii Săi, ca pe o organizaţie, cu toate că a prevăzut distrugerea Templului evreiesc şi deci dispariţia vechii ordini. Fiecare credincios urma să fie condus individual de către Duhul Sfânt şi nu prin intermediul unei organizaţii numite Biserică. Apostolii nu l-au înţeles prea bine pe Isus, atunci când a fost cu ei pe pământ şi au putut să îl înţeleagă numai după ce a înviat din morţi şi mai ales după ce au primit Duhul Sfânt. Biserica este Biserica Duhului Sfânt, adică din ea fac parte toţi aceea care sunt conduşi personal, în viaţa lor de către Dumnezeu. Numai aceea fac parte din adevărata Biserică a lui Dumnezeu, deci intrarea în Adevărata Biserică a lui Dumnezeu nu se face prin botezul în apă, ci prin naşterea din nou. (Ioan 3; 3-6) Intrarea în adevărata Biserică a lui Dumnezeu şi intrarea în Împărăţia lui Dumnezeu coincid. Care este diferenţa dintre cele două. Împărăţia lui Dumnezeu este tot cosmosul, asupra căruia are autoritate Dumnezeu şi adevărata Biserică a lui Dumnezeu este formată din toţi oamenii, care sunt cunoscuţi de Dumnezeu, încă înainte de întemeierea lumii şi care sunt născuţi din Dumnezeu şi au dreptul să îl numească pe El cu apelativul Tată. Pe lângă copii lui Dumnezeu, care formează Biserica Sa mai există alte fiinţe create, cum ar fi de exemplu îngerii. Aceştia din urmă nu fac parte din Biserica lui Dumnezeu, dar fac parte din Împărăţia lui Dumnezeu. Instituţiile bisericeşti, în calitatea lor de organizaţii religioase nu fac în totalitate parte nici din adevărata Biserică a lui Dumnezeu şi nici din Împărăţia lui Dumnezeu, deoarece în interiorul lor se exercită, de cele mai multe ori, o autoritate umană instituţională, care nu vine de al Dumnezeu. Oamenii, în numele lui Dumnezeu şi nu direct El, prin Duhul Sfânt, conduc Bisericile instituţionale şi fac acest lucru, urmărind în primul rând interese instituţionale. Pomul se cunoaşte după roade şi dacă ar conduce Dumnezeu cu adevărat instituţiile bisericeşti s-ar vedea mai puţină luptă pentru putere, în interiorul lor şi mai multe roade spirituale. Bisericile instituţionale sunt oglinda lumii în care trăim, nu sunt oglinda lui Dumnezeu. În epistola către Laodicea, Dumnezeu afirmă că „le va vărsa din gura Sa. (Apocalipsa lui Ioan 3; 16) </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Isus nu a intenţionat să constituie o organizaţie religioasă, închisă care să facă implozie, ci a avut ca intenţie ca evanghelia Sa să fie dusă până la capătul pământului, de către ucenicii Săi. Modelul pe care Isus l-a avut în vedere nu a fost nicidecum constituirea unor adunări creştine închise, ci modelul ucenicilor, care să se asocieze liber. Adică ucenicii lui Isus urmau să facă la rândul lor alţi ucenici şi cei care erau umpluţi cu Duhul Sfânt, urmau să ducă credinţa creştină până la capătul pământului. Biserica în viziunea lui Isus nu era un grup de credincioşi, organizaţi între ei, ci totalitatea tuturor celor cu adevărat credincioşi din toate timpurile, fără bariere doctrinale între ei. Toate Bisericile locale, în viziunea lui Isus, urmau să aibă aceeaşi doctrină, adică nici o doctrină obligatorie, deoarece ele urmau să fie conduse direct de El, prin Duhul Sfânt. Numai că Isus nu este un Dumnezeu al organizaţiilor religioase, ci al spiritelor oamenilor şi de aceea El nu urma să conducă organizaţii, ci persoane, indivizi, care să fie mântuiţi. Dumnezeu nu se adresează maselor, ci indivizilor şi de aceea El nu este conducătorul unor mari structuri religioase, ci este Tatăl celor care s-au născut din El. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Asociaţiile de credincioşi, în vremea apostolilor, nu erau Biserici, în înţelesul care se acordă astăzi acestui termen, ci erau adunări creştine libere. Acestea nu erau organizate în supra-structuri, adică confesiunile creştine din zilele noastre. Adunările creştine locale erau şi sunt Biserici instituţionale, adică organizate în jurul unui set de reguli obligatorii şi specifice şi care urmează să fie impuse membrilor acelor adunări. Adevărata Biserică a lui Dumnezeu, adică Trupul unic a lui Cristos, ne divizat are două dimensiuni. Are o parte vizibilă, care se regăseşte parţial în Bisericile locale, sau instituţionale şi o parte ne văzută care este partea cea mai importantă şi care se află în om. Partea vizibilă a Bisericii invizibile sunt indivizii care practică învăţătura creştină şi din care, cei mai mulţi, sunt şi membrii, cel puţin în momentul de faţă, al unor Biserici instituţionale. Nu trebuie făcută confuzie între Biserica Spirituală unică şi Bisericile instituţionale. Bisericile instituţionale sunt organizaţii umane, constituite de cei care formal mărturisesc credinţa în Dumnezeu, dar Biserica Spirituală Unică este un organism divin constituit de către Dumnezeu. Bisericile locale sunt constituite pe criteriul apartenenţei la aceeaşi regiune geografică dar Biserica Spirituală Unică este constituită pe baza credinţei în Cristos, manifestată de cei Aleşi, încă înainte de întemeierea lumii.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Nu este Petru piatra de temelie a Bisericii, ci Duhul Sfânt care l-a animat pe Petru atunci când a spus: Tu eşti Cristosul, Fiul Dumnezeului Celui viu. Organizarea Bisericii în apostoli, proroci, ş.a.m.d., se adresează la Biserica Spirituală Unică, în care toate aceste misiuni sunt distribuite între credincioşi. Acestea nu sunt ‚funcţii’ în adevărata Biserică a lui Dumnezeu, ci sunt darurile Duhului Sfânt. Nimeni nu are nici o funcţie ierarhică în adevărata Biserică a lui Dumnezeu, alta decât aceea de frate şi soră. Darurile şi roadele Duhului Sfânt sunt distribuite de Dumnezeu în Biserica Sa spirituală şi cei care le primesc se află, de cele mai multe ori, în diverse Biserici locale, instituţionale, dar şi în afara lor.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Singura Biserică universală este Biserica Spirituală Unică şi toate celelalte Biserici instituţionale sunt Biserici instituţionale locale, deoarece specificitatea modului lor de practicare a Creştinismului le face să fie divizate între ele. Toate instituţiile bisericeşti au propriile lor tradiţii, fie că recunosc, fie că nu recunosc acest lucru. Prin tradiţii înţeleg un set de reguli, stabilite de fondatorii acestor Biserici instituţionale, care s-au păstrat constant în timp. Aceste tradiţii se referă la modul cum fondatorii Bisericilor instituţionale au înţeles practicarea ritualurilor creştine. De exemplu, unele Biserici instituţionale practică botezul în apă al copiilor, dar altele numai al maturilor. Unele înţeleg Eucharistul sau Cina, ca pe o transsubstanţiere, dar altele o înţeleg doar ca o aducere aminte a sacrificiului lui Isus. Atitudinea faţă de simbolurile Creştinismului, cum ar fi: crucea, icoanele, statuile, etc. Toate Bisericile instituţionale susţin că se bazează pe Biblie, dar în realitate toate se fundamentează pe interpretări ale Bibliei, interpretări transformate în tradiţii.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Biserica Spirituală Unică, ca şi organism divin, este singura care nu are propriile ei tradiţii, deoarece nu are un mod specific, obligatoriu în care se practică ritualurile creştine. În această Biserică Spirituală Unică se regăsesc credincioşi care practică Creştinismul în tradiţii diferite şi acest lucru nu îi împiedică să fie, în mod egal, acceptabili în faţa lui Dumnezeu. Tradiţiile nu îi separă pe oameni de Dumnezeu, îi separă doar unii de alţii. Biserica este o realitate spirituală, cosmică şi nici de cum o instituţie sau organizaţie omenească. De ce cosmică? Pentru că cei mântuiţi au existat încă înainte de întemeierea lumii, în planul lui Dumnezeu.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Cine l-a răstignit pe Isus? Răspunsul simplu este că Isus a fost răstignit de religia instituţională iudaică, prin mâna Romanilor şi aceasta deoarece felul Lui direct de a se exprima şi acţiunile Sale puneau în pericol aceste structuri religioase, bine stabilite. Dar ce anume, din conţinutul învăţăturilor lui Isus l-i s-a părut periculos acestor instituţii şi organizaţii religioase. În primul rând Isus a atacat obiceiurile şi tradiţiile lor şi în al doilea rând a îndrăznit să se numească pe Sine Fiul lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, Isus a atacat regulile, normele instituţionale, din perspectiva unei spiritualităţi descătuşate de părerile omeneşti şi în care eforturile de reprezentare umane tindeau să obtureze viaţa spirituală.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Multora nu li se pare prea mare lucru şi deloc importante aceste obiceiuri şi păreri, care au determinat moartea lui Isus. Până la urmă, spun unii, ce contează aşa de mult dacă nişte oameni, din râvna lor pentru Dumnezeu au exagerat un pic cerinţele Sale şi au denaturat un pic principiile lui Dumnezeu. În fapt Dumnezeu este oricum sever, deci un pic de severitate în plus nu strică. Nu este de loc aşa, iar dovada este chiar Isus. Toate aceste exagerări şi denaturări au fost suficiente ca să îi pună pe Evrei în imposibilitatea de a îl recunoaşte pe Dumnezeu, atunci când El a venit pe pământ. Paradoxal nu! Isus a dat regulile, pe care Evreii pretindeau că le respectă şi atunci când a venit în Persoană Cel care a stabilit respectivele principii adică personificarea acelor reguli şi principii, ei l-au răstignit. De ce? Pentru că ei respectau forma regulilor şi a principiilor, dar nu înţelegeau, sau nu vroiau să înţeleagă, esenţa, conţinutul spiritual al acelor principii. Evreii erau literalişti, legalişti, respectau litera care omoară dar nu aveau Duhul care dă viaţă. Aşa sunt şi cei mai mulţi Creştini, din zilele noastre.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Ce caracteristici aveau instituţiile religioase evreieşti? În principal ele erau stabilite ierarhic, aveau un organ colectiv de conducere, adică Sanhedrin, compus din 70 de bărbaţi şi Marele Preot. Ele aveau o mare autoritate spirituală şi probabil indirect şi o autoritate seculară asupra membrilor acelei religii. Aceste caracteristici îmi aduc aminte de aceleaşi trăsături specifice pe care le înglobează şi Bisericile instituţionale, din zilele noastre. Au în fruntea lor, preoţi şi chiar şi un „Mare Preot,” un comitet de conducere şi stabilesc ce trebuie să creadă Creştinii, în mod obligatoriu, din punctul de vedere al spiritualităţii lor. Bisericile instituţionale de astăzi nu se deosebesc prea mult de Sinagogile evreieşti, din punctul de vedere al exercitării autorităţii lor. Ceea ce diferă este mai mult forma, adică în aceste Biserici instituţionale se vorbeşte şi despre Isus şi apostolii Săi. Se poate susţine că din punct de vedere instituţional nu există nici o diferenţă semnificativă între instituţia religioasă evreiască şi cele creştine. Există diferenţe de formă, dar nu de fond, continuă să existe aceeaşi autoritate impusă, aceeaşi ipocrizie a sistemului, aceeaşi sete de putere, aceleaşi interese de conservare instituţională.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Mi se pare o contradicţie fundamentală faptul că Bisericile instituţionale de astăzi, care se numesc creştine se aseamănă, atât de mult cu instituţiile religioase evreieşti, care l-au răstignit pe Isus, dar pe de altă parte ele susţin că fac voia lui Dumnezeu. Cristos s-a ridicat împotriva sistemului religios şi ce s-a ales de eforturile Sale? În urma Sa şi în numele Său s-a creat un sistem religios chiar mai puternic decât cel împotriva căruia s-a ridicat El. A fost aceasta intenţia Sa? A vrut Isus să construiască o instituţie puternică, pe care să o numească Biserică? Nicidecum. Isus, în timpul vieţii Sale pe pământ a propovăduit Împărăţia lui Dumnezeu şi nu Bisericile instituţionale. Din acest motiv, ceea ce se vede astăzi, în interiorul religiei organizate, nu seamănă de loc cu intenţiile Lui Isus. Nu se vede dăruirea şi sacrificiul de care a vorbit El, iar Creştinii nu se recunosc unii pe alţii prin dragostea pe care o au unii pentru alţii, ci prin etichete, cum ar fi Ortodox, Romano Catolic, Baptist, Evanghelist, Penticostal, etc.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Haideţi să luăm împreună câteva exemple de texte, din care rezultă că Isus a vorbit de Împărăţia lui Dumnezeu şi nu despre instituţii bisericeşti. (Matei 4; 23; 5; 10) Avem zeci de astfel de exemple în N.T. Cu toate acestea Isus vorbeşte o singură dată de Biserică. ( Matei 16; 17-18) La prima vedere s-ar părea că Petru este piatra pe care stă Biserica, dar nu este deloc aşa. Acest text este folosit foarte mult pentru a face demonstraţia că adevărata Biserică a lui Dumnezeu este Biserica care îşi are sediul în Roma, deoarece apostolul Petru şi-a desfăşurat acolo activitatea sa şi a fost primul Papă al Creştinătăţii. În realitate eu contrazic această opinie bazându- mă pe multe alte texte biblice şi nu doar pe unul singur. Piatra pe care este zidită Biserica este Isus şi nu Petru. (Efeseni 2; 20-22)</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Petru este doar una dintre pietre, dar ‚piatra’ din capul unghiului, piatra de fundament nu este Petru ci este Isus. Dacă Petru este piatra de temelie a Bisericii atunci Biserica este o instituţie religioasă, deoarece Petru este primul Papă şi deci primul care stă la baza instituţiei bisericii. Dacă Isus este ‚piatra’ pe care stă Biserica, atunci aceasta nu este o instituţie bisericească sau alta, ci este trupul Său unic, este Biserica Spirituală Unică. Ca să înţelegem bine ceea ce a vrut Isus să îi spună cu adevărat lui Petru, atunci când i-a comunicat că el este piatra pe care Cristos îşi va zidi Biserica trebuie să avem în vedere chiar cuvintele lui Petru.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><i><span lang="RO">„Apropiaţi-vă de El, piatra vie, lepădată de oameni, dar aleasă şi scumpă înaintea lui Dumnezeu. Şi voi, ca nişte pietre vii, sunteţi zidiţi ca să fiţi o casă duhovnicească, o preoţie sfântă şi să aduceţi jertfe duhovniceşti, plăcute lui Dumnezeu, prin Isus Cristos. Căci este scris în Scriptură: <<Iată că pun în Sion o piatră din capul unghiului, aleasă, scumpă; şi cine se încrede în El, nu va fi dat de ruşine>>.”<span class="Apple-converted-space"> </span></span></i><span lang="RO">(1Petru 2; 4-6)</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Paradoxal dar chiar Petru ne spune că nu este el piatra pe care este clădită Biserica, că de fapt Cristos este această piatră, iar el, Petru, nu este decât una dintre multele pietre vii, care alcătuiesc casa duhovnicească a lui Dumnezeu. Casa aceasta duhovnicească este adevărata Biserică a lui Dumnezeu şi nu sunt mai multe case duhovniceşti, un întreg cartier, aşa cum sunt Bisericile instituţionale, este deci o singură casă duhovnicească construită din pietre vii, adică din credincioşii regeneraţi spiritual.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO" style="color: black;">În 1Corinteni 3; 9-11, apostolul Pavel spune despre apostoli şi despre Creştini:<span class="Apple-converted-space"> </span><i>„Căci noi suntem împreună lucrători cu Dumnezeu. Voi sunteţi ogorul lui Dumnezeu,<span class="Apple-converted-space"> </span><u>clădirea lui Dumnezeu</u>. După harul lui Dumnezeu, care mi-a fost dat,<span class="Apple-converted-space"> </span><u>eu, ca un meşter-zidar înţelept</u>, am pus temelia şi un altul clădeşte deasupra. Dar fiecare să ia bine seama cum clădeşte deasupra. Căci nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care a fost pusă şi<span class="Apple-converted-space"> </span><u>care este Isus Hristos</u>.”<span class="Apple-converted-space"> </span></i>Nu trebuie să uităm niciodată că Domnul Isus, o Persoană, este temelia, şi aceasta înseamnă că nimeni altcineva, nici măcar Petru, nu este piatra pe care este zidită Biserica.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-family: Arial; font-size: 11pt;"><i><span lang="RO" style="color: black;">„Astfel dar, după cum aţi primit pe Cristos Isus, Domnul, aşa să şi umblaţi în El, fiind înrădăcinaţi şi zidiţi în El, întăriţi prin credinţă, după învăţăturile care v-au fost date şi sporind în ea cu mulţumiri către Dumnezeu.”</span></i><span lang="RO" style="color: black;"><span class="Apple-converted-space"> </span>(Coloseni 2; 6-7). </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO" style="color: black;">Iată ce le spune Isus la conducătorii religioşi din timpul vieţii Lui pământeşti în Matei 21:42:<span class="Apple-converted-space"> </span><i>„N-aţi citit niciodată în Scripturi că: „Piatra pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului; Domnul a făcut acest lucru şi este minunat în ochii noştri?”</i><span class="Apple-converted-space"> </span>În mod asemănător şi Pavel declară despre Creştinii dintre naţiuni în Efeseni:</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-family: Arial; font-size: 11pt;"><i><span lang="RO" style="color: black;">„Aşa dar, voi nu mai sunteţi nici străini, nici oaspeţi ai casei, ci sunteţi împreună cetăţeni cu sfinţii, oameni din casa lui Dumnezeu, fiind zidiţi pe temelia apostolilor şi prorocilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos. În El toată clădirea, bine închegată, creşte ca să fie un Templu Sfânt în Domnul. Şi prin El şi voi sunteţi zidiţi împreună, ca să fiţi un lăcaş al lui Dumnezeu, prin Duhul.”</span></i><span lang="RO" style="color: black;"><span class="Apple-converted-space"> </span>(Efeseni 2; 19-22)</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO"> Există un singur Templu sfânt, nu mai multe, deci mulţimea de Biserici instituţionale nu sunt Templul sfânt a lui Dumnezeu. Biblia nu ne vorbeşte de mai multe Biserici, mai multe Temple sfinte, ci doar de unul singur, despre Biserica Spirituală Unică. Toţi cei credincioşi sunt Templul sfânt a lui Dumnezeu şi sunt legaţi unii cu ceilalţi printr-o legătură spirituală, duhovnicească şi nu printr-o legătură instituţională, religioasă. Fiecare dintre cei regeneraţi spiritual, prin aceea că sunt născuţi din Dumnezeu, sunt Templul lui Dumnezeu, deoarece sunt Templul Duhului Sfânt, deci Templul unic, Biserica celor Aleşi este formată din Temple umane, din indivizi şi nu din instituţii bisericeşti. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO"> Cum trebuie citit textul care stabileşte că Petru este piatra care stă la temelia Bisericii? Trebuie citit că cei care sunt în Spiritul în care era Petru, nu în carnea şi sângele lui, aceia sunt temelia şi conţinutul adevăratei Biserici a lui Dumnezeu. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Petru nu a fost altceva decât o piatră vie printre multe alte pietre vii şi nicidecum ‚piatra’ pe care este zidită Biserica.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><i><span lang="RO">„<<Dar voi,>> le-a zis El, <<cine ziceţi că sunt?>> Simon Petru, drept răspuns, I-a zis: „Tu eşti Cristosul, Fiul Dumnezeului celui viu>>!” Isus a luat din nou cuvântul şi i-a zis: <<Ferice de tine, Simone, fiul lui Iona; fiindcă nu carnea şi sângele ţi-a descoperit lucrul acesta, ci Tatăl Meu care este în ceruri. Şi Eu îţi spun: tu eşti Petru, şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui. Îţi voi da cheile Împărăţiei cerurilor şi orice vei lega pe pământ, va fi legat în ceruri şi orice vei dezlega pe pământ, va fi dezlegat în ceruri>>.”<span class="Apple-converted-space"> </span></span></i><span lang="RO">(Matei 16; 15-19)</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">După numai câteva versete însă, în aceeaşi evanghelie după Matei, atunci când Petru a încercat să intervină în planurile lui Isus şi să îl împiedice să îşi ducă la îndeplinire aceste planuri el a primit o replică usturătoare din partea lui Cristos:</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">„Dar Isus S-a întors şi a zis lui Petru: <<Înapoia Mea Satano: tu eşti o piatră de poticnire pentru Mine! Căci gândurile tale nu sunt gândurile lui Dumnezeu, ci gânduri de ale oamenilor>>.” (Matei; 16; 23)</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Piatra pe care urma să fie zidită Biserica a devenit dintr-o dată o piatră de poticnire pentru Isus. De ce? Cum se explică o schimbare atât de bruscă în atitudinea Lui? Petru a fost acceptabil înaintea lui Isus numai atunci când declaraţia sa a fost inspirată de Dumnezeu, atunci când nu carne şi sângele i-a descoperit cine era El, dar nu a mai fost acceptabil când a început să fixeze reguli omeneşti, în ceea ce privea planul lui Dumnezeu. Exact aşa s-a întâmplat şi cu instituţiile bisericeşti. În momentul în care acestea au început să îşi facă propriile lor planuri, să se transforme în scopuri în sine, cu propriile interese, acestea au devenit şi sunt o piatră de poticnire pentru Isus şi pentru cei care vor să îl urmeze în mod sincer pe El.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span style="color: black;"><span lang="RO">Ce funcţie a avut deci Petru? El a fost o piatră vie printre multele pietre vii, care sunt Creştinii născuţi din nou. A fost şi apostol printre mulţii apostoli, care pe lângă cei 12 apostoli, care au fost împreună cu Cristos au contribuit la transmiterea mesajelor lui Dumnezeu. Cuvântul apostol vine din limba greacă şi înseamnă trimis, în cazul nostru înseamnă trimis de Dumnezeu. Toţi cei cu adevărat trimişi de Dumnezeu sunt apostolii Săi. Acesta nu este un titlu cu care să se mândrească cineva, ci este o responsabilitate care atârnă pe umerii tuturor celor credincioşi. Toţi suntem trimişi de Dumnezeu ca să transmitem mai departe mesajul Său. Cuvântul apostol deci are un înţeles restrâns, care se rezumă la cei 12 apostoli, ucenicii care au fost cu Isus, cât acesta a fost pe pământ şi un sens larg care îi include pe toţi Creştinii care au avut un mesaj important de comunicat umanităţii. Apostolii şi prorocii, dar şi toţi ceilalţi creştini născuţi din nou, sunt temelia şi zidurile adevăratei Biserici a lui Dumnezeu.</span></span><span lang="RO" style="color: black; font-family: Times;">Petru face parte, alături de Ioan, de Iacov, de Pavel şi alţi apostoli din temelia Bisericii lui Dumnezeu. Toţi cei credincioşi sunt pietrele vii ale acestei construcţii şi această descriere nu se potriveşte numai lui Petru. De fapt, apostolul Pavel a contribuit tot atât de mult ca şi apostolul Petru, sau poate şi mai mult la răspândirea Creştinismului.</span><span lang="RO" style="font-family: Times;"><span style="color: black;"></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Taina fărădelegii lucrează în Bisericile instituţionale şi de aceea Isus l-a numit, la un moment dat, pe Petru Satana. În acel moment Petru era prefigurarea a ceea ce urma să se întâmple în istoria Creştinismului şi anume faptul că organizaţiile religioase numite Biserică s-au depărtat de planurile lui Dumnezeu şi în felul acesta, fără să îşi dea seama bine, au început să realizeze planurile lui Satana. Ce însemna faptul că Isus i s-a adresat lui Petru cu apelativul Satana? Aceasta însemna că abuzând de încurajarea care i se conferise Petru a început să îl înveţe pe Isus ce trebuie să facă şi în felul acesta a început să uzurpe autoritatea lui Dumnezeu, înlocuind gândurile lui Dumnezeu, cu părerile oamenilor. Îmbrăcarea cu autoritate spirituală a Bisericilor instituţionale şi transformarea părerilor despre Dumnezeu, materializate în doctrine şi dogme, în adevăruri absolute, „adevăruri divine,” adică inspirate în mod divin, duce la monopolizarea autorităţii spirituale şi transformarea Bisericilor instituţionale în mecanisme de constrângere spirituală. Taina fărădelegii înseamnă de fapt orice autoritate în materie spirituală, alta decât a lui Dumnezeu, orice adaos ne dorit la învăţăturile lui Cristos. Introducerea autorităţii umane, în materie spirituală şi conducerea ierarhică, în interiorul Bisericilor instituţionale nu este învăţătura lui Isus, ci este o învăţătură umană, construită după chipul lumii în care trăim şi nu după chipul Împărăţiei lui Dumnezeu.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Împărăţia lui Dumnezeu, pe care a propovăduit-o Isus are câteva principii de bază. Primul este principiul iubirii. Oricât de multă valoare există în toate celelalte elemente ale Creştinismului totuşi cea mai bună cale este dragostea. „Umblaţi dar după darurile cele mai bune. Şi vă voi arăta o cale nespus mai bună.” (1Corinteni 12; 31) Darurile duhovniceşti sunt deosebit de importante pentru înaintarea spirituală a oricărui Creştin şi totuşi ceea mai bună cale este dragostea. Dragostea este esenţa, spiritul credinţei creştine ea este împlinirea legii. (Romani 13; 8-10) </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">În al doilea rând este înlocuirea principiul ierarhiilor şi a autorităţii umane, în probleme spirituale, cu principiul unităţii desăvârşite şi al acordării de întâietate celuilalt. Introducerea principiului de mai mare şi mai mic în Bisericile instituţionale, introducerea autorităţii umane, în probleme spirituale, reprezintă taina fărădelegii, care într-un grad mai mare sau mai mic se regăseşte în toate instituţiile bisericeşti. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><i><span lang="RO">„Iubiţi-vă unii pe alţii cu o dragoste frăţească. În cinste, fiecare dea întâietate altuia.”</span></i><span lang="RO">(Romani 12; 10)</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Cine este cel mai mare în Împărăţia lui Dumnezeu? Aceasta este ceea ce i-a preocupat pe oamenii din toate timpurile.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><i><span lang="RO">"Si le-a zis: `Adevărat va spun ca, daca nu vă veţi întoarce la Dumnezeu si nu va veţi face ca nişte copilaşi, cu nici un chip nu veţi intra în Împărăţia Cerurilor`."</span></i><span lang="RO"><span class="Apple-converted-space"> </span>(Matei 18,3)</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Petru era plecat sa pescuiască atunci când Isus i-a chemat pe ceilalţi ucenici la Sine.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><i><span lang="RO">"Despre ce vorbeaţi unul cu altul pe drum?"</span></i><span lang="RO"><span class="Apple-converted-space"> </span>(Marcu 9,33).</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">Spre marea lor ruşine, ei se certaseră cu privire la cine sa fie cel mai mare in Împărăţia care avea sa vina. Chiar dacă Isus le spusese ca urma sa moară, faptul ca El menţionase ca Se va întoarce la Ierusalim le înflăcărase iarăşi speranţele ca s-ar putea ca Învăţătorul să instaureze noua Sa Împărăţie. Disputa cu privire la supremaţie se iscase intre ei încă de la începutul călătoriei prin Galilea si atinsese punctul maxim la intrarea lor in Capernaum. Când Petru s-a întors de la mare, ucenicii i-au spus şi lui despre întrebarea Mântuitorului si, in cele din urma, unul dintre ei a îndrăznit sa-L întrebe pe Isus: „Cine este mai mare în Împărăţia cerurilor?" Ucenicii manifestau aceeaşi lupta pentru supremaţie care îl condusese si pe Satana sa spună: "Voi fi ca Cel Prea Înalt" (Isaia 14,14). Spiritul lui era cu totul opus celui al Domnului Cristos, pentru că Isus a procedat într-un mod contrar sistemului lumii.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">"<i>S-a dezbrăcat pe Sine Însuşi si a luat chip de rob, făcându-se asemenea oamenilor. La înfăţişare a fost găsit ca un om; S-a smerit si S-a făcut ascultător pana la moarte, si încă moarte de cruce".</i><span class="Apple-converted-space"> </span>(Filipeni 2,7.8).</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO">A ocupa cel mai ‚neînsemnat,’ în aparenţă, loc in lucrarea lui Dumnezeu înseamnă sa fii încoronat cu slavă si cu onoare. În lucrarea lui Dumnezeu nu există locuri ne importante sau ne însemnate. Fiecare copil a lui Dumnezeu este un unicat şi ocupă un loc foarte important în ochii lui Dumnezeu, asemănător cu acela pe care îl ocupă Fiul Său Isus Cristos. Isus a dorit să-i înveţe o lecţie pe ucenicii Săi.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="color: black; font-family: Arial; font-size: 11pt;"><i><span lang="RO">"Daca vrea cineva sa fie cel dintâi, trebuie sa fie cel mai de pe urma din toţi si slujitorul tuturor"</span></i><span lang="RO"><span class="Apple-converted-space"> </span>(Marcu 9; 35). Luând un copilaş in braţe, El a spus:<span class="Apple-converted-space"> </span><i>"Oricine primeşte pe unul dintre aceşti copilaşi, in Numele Meu, Mă primeşte pe Mine; şi oricine Mă primeşte pe Mine, nu Mă primeşte pe Mine, ci pe Cel care M-a trimis pe Mine"</i><span class="Apple-converted-space"> </span>(vers. 37).</span></span></div>
<div align="justify" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO"><span style="color: black;"> Piatra pe care stă Biserica lui Dumnezeu este Isus şi nu Petru şi de aceea adevărata Biserică a lui Dumnezeu este o realitate spirituală unică şi nu una sau mai multe instituţii bisericeşti. Piatra adevărata, Piatra din capul unghiului, este Isus, El este centrul Bisericii sale. Petru este doar piatra pe care a fost clădită instituţia bisericească, care are un caracter istoric, care este o organizaţie religioasă şi care nu este Trupul lui Cristos. </span></span></span></div>
<div align="justify" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border: 0px currentColor; color: #404040; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 13px/19px arial, sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 15px 0px; padding: 0px; text-align: justify; text-indent: 40px; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; word-spacing: 0px;">
<span style="font-family: Arial; font-size: 11pt;"><span lang="RO"><span style="color: black;">Vă invit să vizitaţi</span><span class="Apple-converted-space"> </span><a href="http://www.bisericaspiritualaunica.com/" style="color: blue; text-decoration: none;">www.bisericaspiritualaunica.com</a></span></span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-27100662928009769012013-04-29T12:56:00.000-07:002013-04-29T12:56:21.414-07:00Dragostea de natură divină exclude autoritatea instituţională<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> Acolo unde este autoritate între oameni, acolo este Satana. Principiile satanice presupun tocmai dorinţa de a exercita o autoritate impusă, în probleme spirituale. Atunci cât cei mai mulţi doresc să dobândească această putere, această autoritate, atunci se naşte lupta şi de aici se dezvoltă principiile satanice. De ce îşi doreşte fiecare să obţină puterea, autoritatea? Pentru că într-un climat în care domină autoritatea instituţiilor bisericeşti, a fi liber, a te putea manifesta şi împlini pe tine însuţi presupune, în mod necesar a deţine puterea, deci autoritatea. Dacă nu eşti la putere, nu te ascultă nimeni, nu te bagă nimeni în seamă, eşti un plebeu, un Creştin de rând. Isus ne-a învăţat altceva. Dragostea, pentru Creştini, trebuie să fie înaintea autorităţii şi singura autoritate posibilă este aceea care este acceptată din iubire. Cine crede în Dumnezeu de frica iadului, treaba lui sau a ei, dar acceptarea autorităţii lui Dumnezeu, în mod autentic, este acceptarea autorităţii sale din dragoste. Aceasta este singura autoritate acceptabilă şi aceasta înseamnă că acceptăm valorile pe care le personifică Dumnezeu şi de aceea îl acceptăm pe El, nu ne supunem orbeşte capriciilor nici unui dictator. Ordinea pe care a pus-o apostolul Pavel între Creştini este o ordine a autorităţii şi din acest motiv, aceasta este alta decât ordinea lui Isus. Unii şi numai unii sunt proroci, alţii sunt pastori, etc. Numai că Pavel avea toate darurile, deci el se considera, superior celor din jurul său, ca şi cum el ar fi avut o alegere ”mai bună decât alţii.” Pavel a avut o descoperire extraordinară, din partea lui Dumnezeu, dar orice Creştin care nu are o descoperire bazată pe puterea lui Dumnezeu, nu îşi întemeiază credinţa pe El, ci pe sine însuşi.
A situa Creştinii în ordine ierarhică şi chiar pe Isus, a îl situa într-o ordine ierarhică, în înţeles omenesc, reprezintă o interpretare greşită a învăţăturilor lui Isus şi este o altă religie, intermediară între învăţăturile Lui şi iudaism. Preoţii evrei au fost înlocuiţi cu episcopii şi s-a reconstruit întreaga religie iudaică, numai mult simplificată. În realitate Isus nu a stabilit nici o ierarhie. Toţi Creştinii sunt egali între ei şi toţi au acelaşi Tată Ceresc, la fel cum sunt fraţii şi surorile, într-o familie. Între ei nu există autoritatea episcopilor sau a pastorilor, există doar dragostea de natură divină. Nu este uşor să suporţi pe cineva ca egal şi nici nu este uşor să iubeşti ca Isus, în natura umană, dar acesta este Creştinismul autentic. Pavel nu a fost superior nimănui şi în fond orice Creştin născut din nou are de regulă nu doar un singur dar spiritual, ci mai multe. Toţi suntem chemaţi să fim ca şi Isus, deci ţinta noastră este mai înaltă decât aceea de a fi ca şi un sfânt din calendar sau ca şi apostolul Pavel. (1 Corinteni 3, 5) Isus şi nu Pavel este fondatorul Creştinismului şi Fiul lui Dumnezeu. Dumnezeu este în noi şi nu în puterea sau autoritatea vreunei Biserici instituţionale.
Ordinea lui Isus este ordinea dragostei spirituale, agape, ordinea slujirii celorlalţi şi nu ordinea autorităţii. Ce nevoie avem de autoritatea altor oameni, în probleme spirituale, atunci când suntem noi înşine în legătură cu Dumnezeu şi când îl cunoaştem pe El direct? Nici una. Avem nevoie de autoritatea călăuzitoare a lui Dumnezeu atâta vreme cât încă mai suntem copii şi trebuie să creştem şi Tatăl nostru din Ceruri ne învaţă cum să creştem ca să ajungem ca şi El, adică la înălţimea plinătăţii staturii lui Cristos. (Efeseni 4; 13) Instituţiile bisericeşti ne învaţă că vom fi mereu ‚supuşii’ lui Dumnezeu, dar aceasta este o absurditate. Oare după, de exemplu, 100 milioane de ani, vom fi tot supuşii lui Dumnezeu şi nu vom fi ca şi Cristos? N.T. ne învaţă că vom fi ca şi El atunci când îl vom vedea faţă către faţă. (1 Corinteni 13; 10-12)
După aceea, ceea ce rămâne este dragostea. (1 Corinteni 13; 8) Resping cu hotărâre imaginea greşită, pe care instituţiile bisericeşti încearcă să ne-o propună despre Dumnezeu, adică imaginea unui stăpân autoritar. Ele fac acest lucru pentru a-şi întări propria lor autoritate şi a ne ţine pe noi în ascultarea de ele. Aici nu este vorba despre un motiv pur, ci despre interese omeneşti, legate de supravieţuirea instituţiilor bisericeşti. Degeaba ar încerca un profesor sau antrenor să pedepsească pe elev sau pe cel pe cel pe care îl are în grija sa, pentru a determina creşterea unor performanţe. Dacă nu există motivaţie interioară, din partea celor în cauză, această atitudine nu va avea efectele dorite. Aşa este şi cu Dumnezeu. Dacă nu suntem motivaţi din interior, degeaba încearcă instituţiile bisericeşti să ne domine, să ne sperie şi să ne pedepsească.
Nu îl acuz pe Pavel de nimic, îl consider un mare apostol, dar din nefericire acesta nu a putut să îi hrănească pe Creştinii, din vremea sa, cu bucate tari, ci doar cu lapte. (1 Corinteni 3; 2) Personal, îi hrănesc pe Creştini cu bucate tari, şi nu pot decât să sper că cei la care li se rup dinţii în ele, îşi vor pune o dantură nouă. Credinţă creştină în colectiv, adică credinţa creştină la grămadă, de masă, nu este bună, creează multe eşecuri. Aceasta se întâmplă deoarece standardul în colectivele creştine este, de multe ori, foarte scăzut sau este orientat într-o direcţie greşită. Fiecare în parte suntem ca şi nişte performeri, fiecare trebuie să ajungă cât mai sus, în viaţa spirituală, fără să se uite la ce nivel sunt cei din jur. Dacă cei care sunt consideraţi sfinţi s-ar fi uitat la media celor din jur nu ar fi ajuns niciodată să se ridice la un nivel înalt de spiritualitate. Câtă vreme mergem cu turma ne rătăcim, aceasta deoarece turma este condusă de păstori omeneşti. Dacă ne lăsăm conduşi, fiecare în parte, de Păstorul Ceresc, adică Isus, o să ajungem la Dumnezeu.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Vă invit să vizitaţi situl <span style="color: blue;">www.bisericaspiritualaunica.com</span></span></div>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-49928947599684396032013-04-29T09:40:00.002-07:002013-04-29T09:46:38.728-07:00Ce se poate reproşa instituţiilor bisericeşti<div align="JUSTIFY">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: black;"><span style="font-size: normal;">Ele nu arat</span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: normal;"><span lang="EN-GB"> imaginea lui Dumnezeu, ci imaginea lumii. Ierarhia pe care o desf</span></span><span style="font-size: normal;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ăş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">oar</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> acestea nu este modul de organizare al Împ</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: normal;"><span lang="EN-GB">r</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ăţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">iei Cerurilor. În Împ</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: normal;"><span lang="EN-GB">r</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ăţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ia lui Dumnezeu, cel mai mic este cel mai mare </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i cel care dore</span></span><span style="font-size: normal;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">te s</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> fie cel mai mare trebuie s</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: normal;"><span lang="EN-GB"> fie slujitorul tuturor. (Matei 23; 11) Fiecare trebuie s</span></span><span style="font-size: normal;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> nu se uite la foloasele sale, ci la foloasele altuia. (Filipeni 2; 1-5) În cinste, fiecare trebuie s</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> dea întâietate altuia, </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i fiecare trebuie s</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> îl priveasc</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> pe cel</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">lalt mai presus decât pe sine însu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i. Acestea sunt valorile Împ</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">r</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ăţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">iei Cerurilor </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i ele nu sunt deloc desf</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ăş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">urate prin modul de organizare al Bisericilor institu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ionale. În loc s</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> arate celor credincio</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i o imagine, chiar </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i imperfect</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">, a Împ</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">r</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ăţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">iei Cerurilor, Bisericile institu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ionale, prin autoritarismul lor ne arat</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> aceea</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i fa</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> a lumii, pe care ne-o arat</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> orice institu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ie uman</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">. Conducerea autoritar</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> a acestor institu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ii biserice</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ti </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i impunerea unor doctrine </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i dogme religioase asupra membrilor lor, fac ca institu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">iile biserice</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ti s</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> se deosebeasc</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> radical de înv</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ăţă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">tura pe care Isus a dat-o ucenicilor Lui </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i tuturor acelora care au crezut prin propov</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">duirea lor. Principiile Împ</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">r</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ăţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">iei lui Dumnezeu </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i acelea ale adev</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ratei Lui Biserici sunt radical diferite, fa</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> de principiile Bisericilor institu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ionale. Principiul Împ</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">r</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ăţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">iei lui Dumnezeu este dragostea de natur</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> divin</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">, lep</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">darea de sine, de egoism </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i sacrificiul de sine, pân</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> la moarte. (Ioan 13; 34-35) Principiul Bisericilor institu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ionale </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i al religiei organizate este separa</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ia dintre oameni, prin intermediul regulilor, impuse de Bisericile institu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ionale, prin intermediul autorit</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ăţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ii lor, construite în, în mod artificial, în numele lui Dumnezeu. Nu tot ceea ce fac oamenii, în numele lui Dumnezeu, vine de la Dumnezeu. Bisericile institu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ionale construiesc un zid de dogme, doctrine, tradi</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ii </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i regulamente, între oameni, care îi </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">in pe ace</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">tia la distan</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">, unii de ceilal</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i, deoarece regulile dezbin</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> pe când dragostea zide</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">te. Dragostea cerut</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> de Cristos este înlocuit</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> cu reguli omene</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ti, dogme </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i doctrine obligatorii. (Marcu 7; 9) </span></span></span></span></div>
<span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;">
</span><br />
<div align="JUSTIFY">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: black;"><span style="font-size: normal;">Acelea</span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i critici, pe care Isus le-a adus institu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">iei religioase evreie</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ti se pot aduce ast</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">zi institu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">iilor biserice</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ti. Care sunt acestea? Isus a spus c</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> dac</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> neprih</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">nirea noastr</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> nu va întrece neprih</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">nirea c</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">rturarilor </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i a Fariseilor, cu nici un chip nu vom intra în Împ</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">r</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ăţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ia Cerurilor. (Matei 5; 20) C</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">rturarii </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i Fariseii sunt aceia care propov</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">duiesc evanghelia dar f</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">r</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> s</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> o aplice în spiritul ei. Ace</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">tia prefer</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> s</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> stabileasc</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> reguli, din ce în ce mai grele, pe care le pun pe umerii membrilor Bisericilor institu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ionale, dar las</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> ne f</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">cut</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> partea ceea mai important</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> din credin</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">a cre</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">tin</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i anume dreptatea, mila </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i credincio</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ia. (Matei 23; 23) În toate Bisericile institu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ionale se vorbe</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">te despre dragoste, dar dragoste este ceva rar. Preo</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ii </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i predicatorii le cer oamenilor s</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> îşi iubeasc</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> semenii, dar din ac</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">iunile </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i vorbele lor concrete, nu se desprinde acela</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i nivel spiritual. </span></span></span></span></div>
<span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;">
</span><br />
<div align="JUSTIFY">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: black;"><span style="font-size: normal;">Isus a spus s</span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> nu ne îndeplinim neprih</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">nirea noastr</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> înaintea oamenilor, ca s</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> fim v</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">zu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i de ei, în caz contrar nu vom avea r</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">splat</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> de la Tat</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">l nostru care este în ceruri. În institu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">iile biserice</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ti tocmai acest lucru se întâmpl</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i anume fiecare credincios caut</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> s</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> par</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> cât mai neprih</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">nit în public, cât mai evlavios, pentru ca cei din jur s</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> îl considere sau s</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> o considere cât mai credincios sau cât mai credincioas</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">. Ipocrizia este semnul religiei organizate. Vasele sunt cur</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ăţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ate pe dinafar</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">, dar în</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">untru sunt pline de multe impurit</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ăţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i. Exist</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> un joc al aparen</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">elor </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i al ipocriziei. Atitudinile de circumstan</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> sunt încurajate de institu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">iile biserice</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ti care promoveaz</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> o atmosfer</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> solemn</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> în timpul adun</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">rilor cre</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">tine, dar care se dezintereseaz</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> de ceea ce cred cei credincio</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i cu adev</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">rat în con</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">tiin</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ele lor. Orice ac</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">iune, sau inac</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">iune este trecut</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> prin filtrul colectiv </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i taxat</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> dup</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> cutume specifice </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i de aceea acordarea unei mari importan</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">e aparen</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">elor este o regul</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> în interiorul Bisericilor institu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ionale. Aparen</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">a evlaviei este semnul sfâr</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">itului dar adev</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ratul semn al celor cu adev</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">rat credincio</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i este puterea lui Dumnezeu, care se desf</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ăş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">oar</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> prin ei. </span></span></span></span></div>
<span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;">
</span><br />
<div align="JUSTIFY">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: black;"><span style="font-size: normal;">Bisericile institu</span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ionale au creat imaginea unui Isus Cristos, care este Domn </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i St</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">pânitor, într-un mod în care conduc</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">torii politici ai acestei lumi sunt domni </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i st</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">pânitori. Nu exist</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> dovezi biblice care s</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> sus</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">in</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> aceast</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> versiune, aceasta este o crea</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ie institu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ional</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">, care urm</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">re</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">te un anumit obiectiv. Interesul implicat este acela care presupune c</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> dac</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> Isus este prezentat astfel credincio</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ilor, institu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">iile biserice</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ti, care de</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">in monopolul asupra cunoa</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">terii lui Cristos, vor fi </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i ele privite cu aceea</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i deferen</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">, cu aceea</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i atitudine. </span></span></span></span></div>
<span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;">
</span><br />
<div align="JUSTIFY">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: black;"><span style="font-size: normal;">În realitate Cristos exist</span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> în persoana fiec</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">rui credincios n</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">scut din nou, nu ca </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i un element exterior dar ca </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i o prezen</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> interioar</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">, transformatoare. Noi suntem chema</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i s</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> fim fra</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ii </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i surorile Lui, s</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> fim la fel ca El, nu slujitorii sau supu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ii Lui. (Romani 8; 29) Aceasta nu înseamn</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> lips</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> de respect fa</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> de El, este înv</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ăţă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">tura clar</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> a N.T. Ierarhia </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i autoritatea, similar</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> cu aceea dintre oameni, a fost introdus</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> de institu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">iile biserice</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ti, în credin</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">a cre</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">tin</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">, dar nu sunt în nici un caz înv</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ăţă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">tura lui Cristos. </span></span></span></span></div>
<span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;">
</span><br />
<div align="JUSTIFY">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: black;"><span style="font-size: normal;">El a spus c</span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> a venit ca unul care serve</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">te la mas</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">, nu ca unul care este servit la mas</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">. Oamenii au inversat situa</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ia aceasta, pentru ca ei s</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> ne poat</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> comanda pe noi, în numele lui Isus. Isus a mers cu jertfirea de Sine pân</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> la moarte </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i înc</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> moarte de cruce, aici este cheia Cre</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">tinismului. El a dat totul din dragoste pentru noi, nu a venit s</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> cear</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> nimic, iar ascultarea pe care o a</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">teapt</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> de la noi, este tot în interesul nostru. Isus nu ne cere ascultare pentru a îşi consolida autoritatea Sa de st</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">pânitor, pentru a ne transforma în supu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i perfec</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i. Isus ne cere în</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">elegere nu ascultare oarb</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">. Isus nu este st</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">pânitorul nostru este fratele </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i prietenul nostru, este Cel care ne iube</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">te mai mult decât oricine altcineva. Isus dore</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">te s</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> îl iubim cu aceea</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i m</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">sur</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> cu care ne iube</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">te El, nu vrea s</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> ne supunem Lui de fric</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">. </span></span></span></span></div>
<span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;">
</span><br />
<div align="JUSTIFY">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: black;"><span style="font-size: normal;">Cum putem s</span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> îl ascult</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">m, dac</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> nu îl în</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">elegem? Prin ascultarea de El, devenim ca El, nu supu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ii Lui </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i aceasta deoarece </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i El a dovedit aceea</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i ascultare fa</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> de Tat</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">l. Dar </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i Tat</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">l, la rândul Lui a ascultat totdeauna pe Fiul. Ne-a înv</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ăţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">at s</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> respect</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">m ni</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">te principii, care ne calific</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> pentru Împ</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">r</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ăţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ia lui Dumnezeu, deoarece într-un loc perfect nu au cei c</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">uta cei care nu sunt gata s</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> intre în armonie cu ceilal</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i. Avem în noi Duhul lui Cristos, deci Isus locuie</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">te în noi, pentru ca s</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> putem sim</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i ceea ce simte El </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i gândi ceea ce gânde</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">te El, într-o situa</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ie sau alta. În felul acesta devenim ca El, nu în calitate de supu</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i ai Lui, sclavi f</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">r</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> personalitate, ci în calitate de fiin</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">e care sunt chemat s</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> ajung</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> la în</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">l</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">imea plin</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">t</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ăţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ii staturii lui Cristos. (Efeseni 4; 13) </span></span></span></span></div>
<span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;">
</span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: black;"><span style="font-size: normal;">Personal nu sunt adeptul institu</span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">iilor biserice</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">ti, le privesc în mod critic, deoarece ele ascund Persoana lui Isus Cristos, nu o reveleaz</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> în adev</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">rata lumin</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">. Pentru am</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ă</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">nunte intra</span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB">i pe situl </span></span></span></span><a href="http://www.bisericaspiritualaunica.com/"><u><span style="font-size: small;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><span lang="EN-GB">www.bisericaspiritualaunica.com</span></span></span></u></a><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: black;"><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> </span></span><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">ş</span></span></span></span><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"><span style="color: black;">i pe youtube</span> </span></span></span><a href="http://www.youtube.com/watch?v=TutCZcvGxms"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><span lang="EN-GB">http://www.youtube.com/watch?v=TutCZcvGxms</span></span></a><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-size: small;"><span lang="EN-GB"> </span></span><span style="color: black;"><span style="font-size: small;"><span style="font-size: small;">„</span></span><span style="font-size: small;">Semnul fiarei 666"</span></span></span>Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2401871145918692999.post-14231262030043337392013-04-29T09:22:00.005-07:002013-04-29T09:37:02.817-07:00Instituţiile bisericeşti şi noi<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> Participarea la activitatea institu<span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">iilor biserice</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">ti este doar o etap</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> în parcursul nostru spiritual </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i nu cea mai important</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">. Facem parte cu to</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">ii, la începutul drumului nostru în credin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">a cre</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">tin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">, din una sau din alt</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> institu</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">ie bisericeasc</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">. Suntem fie Ortodoxi, Romano Catolici, Protestan</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">i, Reforma</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">i, Bapti</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">ti, Evangheli</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">ti, Penticostali, etc. Cu toate acestea, nu aceast</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> participare ne define</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">te, ci ceea ce este definitoriu, pentru credin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">a noastr</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> cre</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">tin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">, este chiar aceast</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> credin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţă</span></span><span lang="EN-GB"> a noastr</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">, adic</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> credin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţă</span></span><span lang="EN-GB"> personal</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i în nici un caz credin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">a oficial</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> a institu</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">iei biserice</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">ti, de care apar</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">inem. Nu suntem mântui</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">i în baza credin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">ei, manifestat</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i exprimat</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> public, de c</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">tre o Biseric</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> institu</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">ional</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> sau alta, ci suntem salva</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">i prin credin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">a noastr</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> proprie, personal</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">, care de multe ori, nu se suprapune perfect peste nici o doctrin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> sau sistem de dogme, ale nici unei institu</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">ii biserice</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">ti. Trebuie s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> ne baz</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">m pe credin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">a noastr</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> proprie c</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">ci credin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">a noastr</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> ne mântuie</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">te, nu credin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">a vreunei Biserici institu</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">ionale, oricare ar fi aceasta. (Luca 17; 19)</span></span></span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-size: normal;"><br />
<div style="text-align: justify;">
</div>
<span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><div style="text-align: justify;">
</div>
<div align="JUSTIFY">
Cea mai important<span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> parte, a vie</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">ii noastre spirituale, este edificarea noastr</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> individual</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">, f</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">cut</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> prin studiu, medita</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">ie, rug</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">ciune </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i mai ales leg</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">tur</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> personal</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> cu Dumnezeu. Experien</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">a personal</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">, via</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">a de fiecare zi cu Cristos este determinant</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">, ea echivaleaz</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> cu via</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">a personal</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> pe care o avem, spre exemplu, în familie. Suntem o familie cu Isus, deci cu Dumnezeu </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i via</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">a în comun ne ajut</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> ne cunoa</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">tem mai bine. Experien</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">a cu Dumnezeu este în primul rând personal</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i numai în al doilea rând colectiv</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">. Din acest motiv, institu</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">iile biserice</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">ti pot fi în acela</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i timp </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i prietenii, dar </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i adversarii cre</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">terii noastre spirituale. Prietenii, pân</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> în momentul în care ne ajut</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> în</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">elegem, prin intermediul experien</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">elor celor mai experimenta</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">i în credin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţă</span></span><span lang="EN-GB"> </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i du</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">mani în momentul în care încearc</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> ne acapareze </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> ne domine, s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> ne impun</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> ce trebuie s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> credem </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i ce nu, </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">inându-ne la un nivel mediocru de credin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţă</span></span><span lang="EN-GB">. Într-un anumit fel, Bisericile institu</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">ionale sunt ca unii p</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">rin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">i naturali, care au o metod</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> de educa</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">ie gre</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">it</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">. La un moment dat, ace</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">tia încearc</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> impun</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> copiilor lor, care au crescut </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i au devenit maturi, ceea ce ei trebuie s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> cread</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> cu toate c</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> poate copii, nu pot s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> cread</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> decât liber, adic</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> numai cea ce experimenteaz</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> personal </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i ceea ce rezult</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> din c</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">ut</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">rile lor proprii. Impunerea credin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">ei se practic</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> pe multe planuri, dar via</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">a în comunit</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ăţ</span></span><span lang="EN-GB">ile cre</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">tine ar trebui s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> fie doar un cadru care s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> dea posibilitatea fiec</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">rui individ s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> experimenteze, în mod personal, credin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">a cre</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">tin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">. P</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">rin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">ii </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i comunit</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ăţ</span></span><span lang="EN-GB">ile cre</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">tine ne pot orienta corect sau poate câte odat</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> gre</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">it, dar scopul lor autentic nu poate fi decât unul singur </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i anume acela de a ne permite s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> îl cunoa</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">tem personal pe Dumnezeu.</span></div>
<div align="JUSTIFY">
<br /></div>
<div align="JUSTIFY">
Cea mai important<span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> parte a credin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">ei noastre se întâmpl</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> în interiorul nostru, în con</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">tiin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">a noastr</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> în ascensiunea noastr</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> c</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">tre în</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">l</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">imile spirituale. Pe acest drum nu ne putem l</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">sa împiedica</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">i de nimeni </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i de nimic. Chiar cei mai bine inten</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">iona</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">i ne pot încetini drumul, dac</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> înv</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ăţă</span></span><span lang="EN-GB">tura lor nu este una cu adev</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">rat duhovniceasc</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">, ci este bazat</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> doar pe obligativitatea unor reguli, tradi</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">ii, doctrine </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i dogme cre</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">tine. Fiecare crede c</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">tie mai bine decât noi, ce trebuie s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> facem </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i cum trebuie s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> ne comport</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">m chiar noi, fiecare încearc</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> ne domine </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> ne impun</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> modul s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">u de a gândi. Chiar dac</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> inten</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">iile sunt bune, efectele pot fi devastatoare. Este important pe cine ne baz</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">m credin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">a, pe înv</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ăţă</span></span><span lang="EN-GB">turile oamenilor, pe doctrinele </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i dogmele lor sau pe experien</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">a proprie cu Dumnezeu. O credin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţă</span></span><span lang="EN-GB">, care nu este bazat</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> pe rela</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">ia personal</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> cu Isus, este slab</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i poate oricând s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> se n</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">ruie. Cei din jurul nostru ne iubesc, în felul lor, dar competi</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">ia între oameni r</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">mâne, atâta vreme cât înc</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> natura noastr</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> uman</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> îşi mai spune cuvântul. Aceast</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> concuren</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţă</span></span><span lang="EN-GB"> ascuns</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">, de multe ori foarte bine, ne poate face mult r</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">u dac</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> nu parcurgem drumul nostru propriu în credin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">a cre</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">tin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">, încercând fiecare s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> ajungem cât mai departe, în cunoa</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">terea </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i în</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">elegerea lui Dumnezeu. Aceasta presupune câteodat</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> chiar desp</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">r</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">irea de o institu</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">ie bisericeasc</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> sau alta sau poate chiar desp</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">r</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">irea de sistemul institu</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">ional în ansamblul s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">u, niciodat</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> îns</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> nu înseamn</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> desp</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">r</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">irea de oamenii lui Dumnezeu, indiferent de Bisericile institu</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">ionale, din care ace</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">tia fac parte </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i chiar dac</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> ace</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">tia nu fac parte din nici o institu</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">ie bisericeasc</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">. Adev</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">rata dragoste cre</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">tin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> este posibil</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> numai între Cre</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">tinii regenera</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">i spiritual, adic</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> n</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">scu</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">i din nou. </span></div>
<div align="JUSTIFY">
<br /></div>
<div align="JUSTIFY">
V<span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> invit s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> vizita</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">i siturile </span><br />
<a href="http://www.bisericaspiritualaunica.com/"><u><span style="color: blue;"><span lang="EN-GB">www.bisericaspiritualaunica.com</span></span></u></a><span lang="EN-GB"> </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i </span><a href="http://www.bisericaceloralesi.com/"><u><span style="color: blue;"><span lang="EN-GB">www.bisericaceloralesi.com</span></span></u></a><span lang="EN-GB"> </span></div>
<div align="JUSTIFY">
<span style="color: navy;"></span><br /></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="color: black;"><strong>Institu<span style="font-family: Arial;"><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span></span><span lang="EN-GB">iile biserice</span><span style="font-family: Arial;"><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span></span><span lang="EN-GB">ti </span><span style="font-family: Arial;"><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span></span></strong><span lang="EN-GB"><strong>i fiara din cartea Apocalipsa lui Ioan</strong> </span></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="color: black;">
</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="color: navy;">
</span></div>
<div align="JUSTIFY">
Eu nu v<span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> spun s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> nu merge</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">i în adun</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">rile voastre sau în Bisericile voastre locale, eu v</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> spun merge</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">i dar privi</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">i-le cu al</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">i ochi, adic</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> cu ochi duhovnice</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">ti, nu doar lume</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">ti. Nu v</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> p</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">r</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">si</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">i adun</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">rile voastre este un îndemn biblic, dar va veni o vreme când va trebuie s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> le abandona</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">i, pentru a nu v</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> face p</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">rta</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i la p</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">catele lor. "Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea: <<Ie</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">i din mijlocul ei, poporul meu, ca s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> nu fi</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">i p</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">rta</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i la p</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">catele ei </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> nu fi</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">i lovi</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">i cu urgiile ei! (Apocalipsa lui Ioan 18; 4). Ea este "institu</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">ia bisericeasc</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">" în care se practic</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> autoritatea omeneasc</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">, în probleme spirituale </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i în care se încearc</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> a se domina con</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">tiin</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">ele celor credincio</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i. Când va trebui ie</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">it din ea? Vom vedea împreun</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">, pe m</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">sur</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> ce istoria se va derula înaintea noastr</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB">. Am s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> v</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">in la curent cu ceea ce îmi permite Dumnezeu s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> în</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">eleg. V</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> invit s</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ă</span></span><span lang="EN-GB"> vizita</span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ţ</span></span><span lang="EN-GB">i situl </span><a href="http://www.bisericaspiritualaunica.com/"><u><span style="color: blue;"><span lang="EN-GB">www.bisericaspiritualaunica.com</span></span></u></a><span lang="EN-GB"> </span><span style="font-family: Arial;"><span lang="RO">ş</span></span><span lang="EN-GB">i </span><a href="http://www.bisericaceloralesi.com/"><u><span style="color: blue;"><span lang="EN-GB">www.bisericaceloralesi.com</span></span></u></a></div>
<div align="JUSTIFY">
<span lang=""></span><br /></div>
</span><div align="JUSTIFY">
<br /></div>
</span><div align="JUSTIFY">
<br /></div>
</span><br />
<div align="JUSTIFY">
<br /></div>
<span style="font-size: normal;"><span lang="EN-GB"></span></span><br />
<div align="JUSTIFY">
</div>
<span style="font-size: normal;"><span lang="EN-GB">
</span><span lang=""></span></span><br />
<div align="JUSTIFY">
<br /></div>
<span style="font-size: normal;"><span lang="">
</span></span>
Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/13098956000392427077noreply@blogger.com0